LIVE - VIDEO Videoconferinţa BURSA: "Strategia de Dezvoltare a României - Reîntoarcerea la obişnuinţe sau înaintarea într-o nouă realitate economică"

Actualizare - CĂTĂLIN IAPĂ, MLPDA: "Atitudinea Guvernului este pro business"

Guvernul urmează să publice programul de relansare economică şi toate ministerele vor avea partea lor în acest proiect, spunând foarte concret ce investiţii vor fi realizate în ţara noastră, a precizat Cătălin Iapă, secretar de stat în Ministerul Lucrărilor Publice, Dezvoltării şi Administraţiei.

Oficialul a menţionat: "Guvernul se axează foarte mult pe relansarea economică, pe dezvoltarea unui plan care să fie vbiabil pe termen lung şi pe susţinerea companiilor din România. Încasările pe primul trimestru sunt mai bune decât prognozele. Investiţiile în infrastructură vor fi priorităţile Guvernului. Investiţiile vor beneficia de noi fonduri, iar banii de investiţii ajung direct în mediul de business. Vom fi foarte atenţi la investiţiile din zona de cercetare şi agricultutră. Atitudinea Guvernului este pro business. Sunt facilităţi pentru mediul privat, luate rapid de guvern. Susţinerea şomajului a fost o măsură care i-a ajutat pe angajaţi să nu părăsească firmele".

Conform domnului Iapă, 7000 de firme au beneficiat de IMM Invest, circa 6 miliarde lei fiind consumaţi din acest program. Plafonul de finanţare prin IMM Invest este de 15 miliarde lei, dar dacă se ajunge să fie accesată această sumă, atunci Guvernul este dispus să majoreze plafonul la 20 de miliarde, a mai spus oficialul.

Domnia sa a precizat că Ministerul Fondurilor Europene încurajează Unităţile Administrativ Teritoriale, primăriile şi companiile să îşi pregătească un portofoliu de proiecte care să fie finanţate prin fonduri UE: "Vrem să fim pregătiţi cu proiecte pentru a atrage bani din următorul ciclu de finanţare. Am avut creştere în primul trimestru pe partea de construcţii, ceea ce se datorează şi investiţiilor publice pe care le-am realizat. Nu am oprit niciun proiect şi am pornit şi altele noi. Am demarat 118 noi investiţii de la începutul acestui an, cu o valoare totală de peste 1 miliarde de lei. Am continuat programele mai vechi în zona rurală şi am plătit peste 2 miliarde lei pe programele PNDL din acest an, către primăriile din ţară. Pe Programul Operaţional Regional, în 2020 am semnat 489 de noi contracte şi am făcut plăţi de peste 1 miliard de lei. Aşadar, am direcţionat bani cât a fost nevoie în toate şantierele şi am început şantiere noi în ţară".

E.O.

---

Actualizare - CAMELIA ENE, MOL ROMÂNIA:" Scopul nostru este să devenim furnizor de soluţii şi inovaţii de mobilitate în regiune"

Scopul MOL România este de a deveni furnizor de soluţii şi inovaţii de mobilitate în regiunea noastră, a spus Camelia Ene, Country Chairman & CEO, MOL România, adăugând că, în ultimii ani, Grupul a investit constant în zona digitală.

Reprezentantul MOL a precizat: "Viziunea noastră pentru următorii zece ani este ca, staţiile (n.r. de alimentare) noastre să se transforme într-un furnizor de servicii pentru cei care călătoresc, care sunt în mişcare. Iar aici vorbim de la produse alimentare şi cafea, până la consum de electricitate pentru maşinile electrice. Suntem extrem de atenţi la comportamentele consumatorilor şi încercăm să anticipăm care vor fi nevoile clienţilor noştri, astfel încât să fim alături de ei".

Camelia Ene a mai punctat că, perioada de criză prin care trecem a demonstrat că, viitorul va fi puternic ancorat în zona digitală. "Tehnologia a fost, în această perioadă, poate cel mai de încredere aliat al business-ului şi în viitor altături de o echipă de profesionişti, de produse de calitate, de o atenţie deosebită asupra clientului şi altături de un brand puternic, cred că tehnologia în sine va fi un element cheie, care va face diferenţa", a spus oficialul MOL România.

A.I.

---

Actualizare - GEORGE ROTARIU, BITCOIN ROMÂNIA: "Vorbim mult de digitalizare dar practic ignorăm digitalizarea"

În ţara noastră se vorbeşte foarte mult de digitalizare, dar de fapt se ignoră digitalizarea şi se îndepărtează business-urile care o promovează, a spus George Rotariu, CEO şi Co-fondator Bitcoin România, punctând că, încă din anul 2018 este aproape imposibil pentru orice firmă locală care lucrează cu criptomenede să îşi deschidă conturi la o bancă din România.

Directorul Bitcoin România a precizat: "Suntem o societate 100% românească, cu 40 de angajaţi din România, care a plătit sume semnificative la bugetul de stat. Iar băncile din România decid să ne închidă conturile, fără niciun motiv real. Singurul lucru care ne este explicat este faptul că există un risc de spălare a banilor (...). Avem peste 100.000 de clienţi din România, dar din păcate nu mai reuşim să deschidem conturi bancare şi să ne servim clienţii în monedă locală."

În aceste condiţii, Bitcoin România este nevoită să lucreze cu bănci din Marea Britanie sau Cehia şi să să plătească taxe suplimentare altor instituţii finaniciare din ţări europene, a adăugat George Rotariu.

"Nu înţeleg de ce domeniul cripto are cumva o imagine negativă în România şi pare a fi ceva foarte gri. Nu este deloc aşa. Noi la Bitcoin România facem aceste tranzacţii cu criptomonede într-un mod legal, toţi clienţii nostri sunt înregistraţi, avem departament de compliance, la fel ca o bancă", a mai spus directorul Bitcoin România.

A.I.

---

Actualizare - DAN SCHWARTZ, MANAGING PARTNER RSM ROMANIA: "Redresarea post Covid-19 trebuie integrată în strategia de dezvoltare economică şi socială a ţării"

Redresarea post Covid-19 trebuie integrată în strategia de dezvoltare economică şi socială a României, este de părere Dan Schwartz, Managing Partner, RSM Romania.

În opinia domniei sale, redresarea economică ar trebui realizată prin cooperarea a trei factori esenţiali în procesul de creştere şi dezvoltare economică şi socială: guvernul, comunitatea de afaceri şi contribuabilii/cetăţenii ţării.

Strategiile şi politicile de redresare economică ar trebui dezvoltate prin consultări permanente ale Guvernului cu mediul academic, mediul de afaceri, patronate şi sindicate, iar strategiile guvernamentale trebuie discutate şi aprobate în Parlament, motiv pentru care rezultatele electorale de anul acesta reprezintă un factor esenţial pentru redresarea României, mai consideră specialistul.

Reprezentantul RSM a subliniat: "Guvernul trebuie să aibă un rol important în procesul de refacere post-pandemie, întrucât blocajele şi dezechilibrele apărute în perioada stării de urgenţă nu au avut cauze economice ci administrative, ele fiind generate de măsurile guvernului pentru a preveni răspândirea Covid-19. Executivul trebuie să reinstaureze libertatea economică limitată de măsurile anti-pandemie, prin adoptarea a două mari categorii de măsuri: nefiscale şi fiscale".

În opinia domniei sale, măsuri nefiscale care ar trebui adoptate sunt:

-identificarea de căi de refacere a încrederii în partea productivă a economiei;

-facilitarea accesului la creditare;

-finalizarea proiectelor majore de investiţii în infrastructură;

-susţinerea de programe de investiţii în noi forme de energie;

-crearea unui climat favorabil businessului prin diminuarea birocraţiei;

-revizuirea şi reformarea legislaţiei muncii;

-renunţarea la programe de susţinere a anumitor sectoare economice;

-asigurarea de facilităţi de finanţare pentru companiile a căror activitate a fost oprită;

-încurajarea şi susţinerea agriculturii.

În acelaşi timp, nu ar trebui gândite facilităţi fiscale care să influenţeze neutralitatea fiscală şi să descurajeze concurenţa. De asemenea, printre măsurile foiscale necesare se numără:

-acordarea de amânări/eşalonări pentru impozite, contribuţii şi taxe;

-prelungirea măsurilor derogatorii de la legislaţia privind somajul tehnic;

-acordarea de prime pentru reangajarea salariaţilor;

-creşterea gradului de acceptare a deductibilităţii fiscale a anumitor cheltuieli;

-digitalizarea şi modernizarea ANAF;

-efectuarea de controale fiscale în mod diferenţiat, pe bază de analiză de risc reală, nu formală;

-continuarea acordării de bonusuri pentru plata la timp/în avans a datoriilor fiscale.

În paralel cu măsurile aşteptate ce Guvern, este necesar ca mediul de afaceri să integreze acţiunile în contextul trecerii la o nouă etapă în dezvoltarea tehnologică mondială, să treacă pe scară largă la digitalizarea/automatizarea proceselor şi efectuarea de investiţii în tehnologie, să dapteze politicile de personal la noile realităţi bazate pe flexibilitatea programului de lucru, să identifice noi produse şi servicii post pandemie, să creeze noi lanţuri de aprovizionare/distribuţie şi să le adapteze pe cele vechi la economia digitală, să înţeleagă rolul inovaţiei şi creativităţii in business.

Şi contribuabilii au rolul lor în procesul de redereasare economică, potrivit lui Dan Schwartz. Domnia sa a explicat:

"- Trebuie să contribuim cu toţii şi să ne adaptăm la noile realităţi;

- Gradul de conformare fiscală voluntară trebuie să crească concomitent cu creşterea gradului de transparenţă şi responsabilitate guvernamentală în folosirea banului public;

- Este nevoie de creşterea gradului de educaţie financiară aplicată;

- Necesităm o revenire la modele de consum al populaţiei care să ajute la creşterea PIB şi a nivelului de dezvoltare generală a ţării;

- Îmbunătăţirea poziţiei faţă de muncă şi creşterea gradului de conştientizare a necesităţii de a munci în contextul flexibilizării pieţei muncii şi a schimbării relaţiilor angajat-angajator este o măsură de asemenea necesară".

Aşadar, redresarea economică şi socială este un proces complex care implică o colaborare a tuturor factorilor implicaţi în dezvoltarea României, concluzionează domnul Schwartz, apreciind că discutarea şi aprobarea în Parlament au un rol esenţial în stabilirea strategiilor de dezvoltare naţionale, motiv pentru care politicienii români trebuie să renunţe rapid la abordările populiste şi politicianiste şi să înţeleagă că numai colaborarea şi cooperarea raţională şi realistă între toate forţele politice poate fi de ajutor în progresul României şi în integrarea ei deplină în economia europeană şi globală.

E.O.

---

Actualizare - SIEGFRIED MUREŞAN: "UE îşi pune garanţie bugetul să împrumute bani din pieţele internaţionale"

Uniunea Europeană (UE) îşi foloseşte bugetul drept garanţie ca să împrumute bani din pieţele internaţionale şi să îi pună la dispoziţia ţătrilor cu nevoi, ca urmare a crizei provocate de noul coronavisrus, a precizat europarlamentarul Siegfried Mureşan.

Oficialul a menţionat: "Imediat după declanşarea pandemiei de Covid 19, în luna martie, UE a reacţionat şi a permis utilizarea sumei de 37 miliarde euro pentru măsuri de combatere a crizei, dintre care peste 3 miliarde au fost destinaţi României şi a sensibilizat regulile de accesare a fondurilor UE. A fost schimbată destinaţia unor fonduri europene şi 300 de milioane de euro au putut fi cheltuite pentru finanţarea şomajului tehnic, alte 120 de milioane fiind folosite pentru creşterea veniturilor personalului medical".

Europarlamentarul a precizat că UE şi-a mobilizat şi rezerva din buget, respectiv 3,1 miliarde euro fonduri noi, bani suplimentari pentru combaterea actualei crize.

Domnia sa a adăugat: "De acum înainte, riscul unei crize economice este mare. UE foloseşte bugetul drept garanţie pentru a împrumuta bani de pe pieţele internaţionale, la costuri foarte mici, şi a-i pune la dispoziţia ţărilor care au nevoie. Comisia îşi propune să împrumute 750 de miliarde euro, din care 33 de miliarde vor fi alocate României. Mare parte din suma totală - 500 miliarde euro - nu va trebui să fie daţi înapoi, fiind sume nerambursabile. Banii vor fi disponibili din data de 1 ianuarie 2021, iar direcţiile unde vor merge banii vor fi negociate în următoarele luni".

Siegfried Mureşan a anunţat că, printre priorităţile noastre, pe care se pune accent şi în cadrul negocierilor de la nivelul CE, se numără modernizarea şi digitalizarea economiei, protecţia mediului, îmbunătăţirea energetică şi reducerea emisiilor de carbon.

E.O.

---

Actualizare - Laszlo Borbely: "Pentru proiectele viitoare, este nevoie să finalizăm Strategia Integrată Energie-Schimbări Climatice"

În zona dezvoltării durabile, ţara noastră este un fel de catalizator, un hub regional cu obiective precise, dar deşi avem un comitet interdepartamental - Guvernul României - şi vom avea un Consiliu Consultativ, nu suntem pregătiţi în domeniile, cum este de exemplu eficienţa energetică pentru care avem şi o strategie făcută cu Banca Mondială, a arătat consilierul de stat Laszlo Borbely, coordonatorul Departamentului pentru Dezvoltare Durabilă.

Laszlo Boirbely a precizat: "La nivelul României trebuie să finalizăm Strategia Integrată Energie - Schimbări Climatice, care ar trebui aprobată de Guvern. Pe baza ei vom discuta proiectele viitoare, inclusiv cele din industria turismului şi a marilor companii, dar trebuie să ne mişcăm foarte repede şi să fim activi la nivelul Uniunii Europene. După această pandemie, nu ne vom reîntoarce la obişnuinţa de dinainte, ci vom avea de-a face cu o nouă realitate economică. De aceea, am insistat ca măcar semestrul european de anul viitor să fie construit pe baza celor 17 obiective de dezvoltare durabilă şi să avem parte de o schimbare operativă a paradigmei privind relansarea economică".

Domnia sa a arătat că ţara noastră trebuie să profite de ceea ce se întîmplă la nivelul Uniunii Europene, care nu a renunţat la principiile care au fost anunţate cu privire la Green Deal. Domnul Borbely a spus că trebuie să punem accent pe economia circulară, că este necesar să pregătim zona economică privată, în condiţiile în care fondurile de investiţii au anunţat că vor aloca bani acolo unde antreprenorii vor demonstra că proiectele viitoare respectă potlitica de decarbonizare economică, de reciclare, că sunt favorabile mediului înconjurător şi contribuie la combaterea schimbărilor climatice.

Şeful Departamentului pentru Dezvoltare Durabilă s-a referit şi la viitorul hub pentru hidrogen care va exista în ţara noastră.

"Am organizat în urmă cu trei săptămâni întâlnirea pe hidrogen. Menţionez că avem un memorandum aprobat de Guvern în urmă cu 45 de zile, pe baza căruia vom crea un hub de hidrogen cu specialiştii de la Râmnicu Vâlcea şi cu alţi cercetători din ţara noastră. În luna iulie, vom avea parte de vizita unui investitor în acest domeniu şi ţin să arăt că sunt mai mulţi investitori interesaţi de producerea de hidrogen", a spus Laszlo Borbely, fără a oferi alte informaţii cu privire la un orizont de timp în care noua tehnologie va putea fi folosită pe scară largă în ţara noastră.

În privinţa proiectelor viitoare, consilierul de stat a declarat că în perioada următoare va fi organizată o întâlnire cu principalele structuri asociative din administraţia publică locală.

"A fost o lacună anii trecuţi, când nu am reuşit să pregătim din timp proiectele, dar anul acesta, din Programul Operaţional Asistenţă Tehnică Guvernul a alocat fonduri pentru pregătirea proiectelor pce vor fi finanţate din bugetul Uniunii Europene pentru perioada 2021-2027. O parte dintre acestea vor privi şi implementarea mecanismului de tranziţiei echitabilă. În 21 iulie, vom avea o întâlnire cu reprezentanţii Asociaţiei Municipiilor din România, Asociaţiei Oraşelor din România, Asociaţiei Comunelor din România şi Uniunii Naţionale a Consiliilor Judeţene, cu care vom discuta despre pregătirea strategiilor locale pentru perioada 2021-2027. Fiecare regiune va trebui să facă un plan de tranziţie justă în perioada următoare. Avem o concepţie, suntem consideraţi hub regional pe dezvoltare durabilă, vom avea un consiliu consultativ alcătuit din 34 de personalităţi şi vom avea un plan de acţiune până în 2030 bazat pe cele 17 obiective de dezvoltare durabilă", a afirmat Laszlo Borbely.

Consilierul de stat a mai arătat că departamentul pe care îl coordonează colaborează cu Ministerul Fondurilor Europene pe viitorul program operaţional 2, care va fi dedicat Dezvoltării Durabile, şi care este negociat acum cu Comisia Europeană.

G.M.

---

Actualizare - DANIEL DĂIANU, PREŞEDINTELE CONSILIULUI FISCAL: "Suntem într-o fază în care încercăm să limităm stricăciunile"

În momentul actual ne aflăm într-o fază de încercare de limitare a stricăciunilor generate de pandemie, nu într-o fază de construcţie, este de părere Daniel Dăianu, preşedintele Consiliului Fiscal şi membru al Academiei Române, care precizează: "Este lăudabil faptul că explorăm şi ne gândim la noul model de dezvoltare, dar noi încă suntem în situaţia în care încercăm să limităm stricăciunile. Peste tot în lume se face acest lucru. Stricăciunile privesc afaceri, dar în primul rând se referă la ceea ce reprezintă capitalul cel mai de preţ al unei corporaţii, al unei economii, al societăţii: oamenii. Maşini şi echipamente poţi importa, dacă plăteşti. Dacă nu ai oameni sănătoşi, pricepuţi, nu îţi funcţionează nimic. Oameni sănătoşi înseamnă şi minţi sănătoase, care să funcţioneze. Altfel, pierzi această cursă".

V.R.

---

Actualizare - Dan Nica: "Autorităţile locale nu au fost consultate cu privire la proiectele de tranziţie energetică"

În privinţa finanţării proiectelor în domeniul energiei, Dan Nica a precizat că pentru primirea sumelor alocate trebuie să îndeplinim mai multe contdiţii privind investiţiile verzi, smart, de tranziţie energetică, etc..

Dan Nica a arătat: "În domeniul energiei, mai există Fondul de Tranziţie Justă, prin care România are alocaţi 3,3 miliarde euro. Banii respectivi vor putea fi luaţi repede dacă depunem rapid proiecte în acest domeniu. Dar, pentru depunerea acestor proiecte privind tranziţia energetică, este necesar să fie consultate autorităţile locale, industria de profil şi apoi este nevoie de avizul Comisiei Europene pentru a da drumul la planurile respective. Din păcate, consultarea cu autorităţile locale nu a început, aceste autorităţi nu ştiu despre fondul de tranziţie justă şi, din această cauză, probabilitatea să demarăm proiectele începând cu 1 ianuarie 2021 este pusă sub semnul întrebării".

Europarlamentarul consideră autorităţile locale din zonele care vor putea depune proiecte privind tranziţia energetică, adică din judeţele Gorj, Galaţi, Dolj şi Mureş, ar trebui să primească informări despre ce ar trebui să pregătească în următoarea perioadă, deoarece o parte importantă din sumele alocate sunt pentru proiectele care să faciliteze apariţia de noi activităţi economice în regiunile respective.

Tot în domeniul energiei, Dan Nica s-a referit şi la oportunitatea investirii în proiectele legate de hidrogen.

"Este considerată ca prioritate producerea de hidrogen. România are o problemă privind partea de înmagazinare a energiei produse şi ar trebui să depunem un proiect pentru producerea de hidrogen. Dacă facem acest lucru, vom putea să avem bani pentru construirea unei unităţi de înmagazinare de ordinul a sute de megawaţi pe oră de hidrogen. În afara acestor proiecte, ar trebui să ne axăm şi pe producerea energiei de către hidrocentrale. Consider că proiectul privind hidrocentrala de la Tarniţa ar trebui reluat, deoarece vorbim despre o energie verde, care alături de cea eoliană şi de parcurile fotovoltaice ne situează mai sus în clasamentul Uniunii Europene privind procentul de decarbonificare economică a statelor membre", a arătat europarlamentarul Dan Nica.

G.M.

---

Actualizare - LIVIU ROGOJINARU, SECRETAR DE STAT ÎN MINISTERUL ECONOMIEI: "Modelele de afaceri vor suferi transformări radicale"

Modelele de afaceri vor suferi transformări radicale sub impactul digitalizării şi al introducerii inteligenţei artificiale în mediul economic, conform domnului Liviu Rogojinaru, secretar de stat în Ministerul Economiei, Energiei şi Mediului de Afaceri, care menţionează: "Este foarte probabil ca întreprinderile care nu vor reuşi să facă faţă acestei concurenţe de pe piaţă să dispară. Ne place, nu ne place, acesta este un adevăr probabil trist. Administraţia publică urmează să introducă tehnologii şi soluţii digitale care o vor face mai eficientă. Nu se pune problema dacă vrem sau nu vrem această transformare, ea trebuie făcută".

Liviu Rogojinaru aminteşte că a fost creată Autoritatea pentru Digitalizarea României, iar Executivul încearcă să deruleze acest proces al digitalizării "pe repede înainte", respectiv să facă paşi importanţi în domeniu. "Un avantaj clar competitiv al României îl constituie viteza şi calitatea Internetului", subliniază oficialul din Ministerul Economiei, menţionând că, apropo de digitalizare, ce poate fi făcut clar pe partea administraţiei este ca agentul economic să nu se mai întâlnească faţă în faţă cu reprezentantul guvernului, ci să transmită online tot ce este necesar către autorităţi.

A.V.

---

Grupul de presă BURSA organizează o nouă ediţie a videoconferinţei "Strategia de dezvoltare a României" cu tema "Reîntoarcerea la obişnuinţe sau înaintarea într-o nouă realitate economică", în data de 23 iunie 2020, începând cu ora 10.30.

Evenimentul va putea fi urmărit, în direct, pe site-ul www.bursa.ro, contul de Facebook al ziarului BURSA şi pe pagina Youtube a ziarului BURSA.

SUBIECTE

• Impactul social al pandemiei - vom reveni la ce era înainte sau vom intra într-o nouă realitate?

• Măsurile necesare pe plan intern pentru relansarea economică (finanţare-inovare-competitivitate) şi integrarea acestora în planul european de redresare;

• Măsurile fiscale aşteptate de mediul antreprenorial - ce oferă România versus ce propune UE;

• Strategiile mediului de afaceri pentru depăşirea crizei - ce au de făcut antreprenorii ca să capitalizeze planul UE;

• Soluţiile în faţa unui al doilea val - avem nevoie de un alt model de dezvoltare?

• Principalele competenţe câştigate în urma crizei;

• Next Generation - instrument financiar care schimbă coordonatele UE privind finanţarea; Cum se va finanţa acest instrument?

• Este acest plan un game-changer care modifică funcţionarea UE?

• Avantajele Next Generation pentru România;

• Oportunităţi naţionale de dezvoltare şi relansare economică în contextul Green Deal.