Liviu Dragnea a pierdut procesul cu Comisia Europeană la Tribunalul UE

Tribunalul Uniunii Europene a respins acţiunea lui Liviu Dragnea împotriva Comisiei Europene pe motiv de inadmisibilitate, transmite G4media.

Potrivit sursei citate, în 2018, acesta atacase în justiţie răspunsul Comisiei Europene la o plângere a sa împotriva modalităţii în care a fost realizat raportul OLAF care a dus la apariţia dosarului de corupţie Tel Drum.

Liviu Dragnea nu mai putea ataca direct raportul OLAF, pentru că la acel moment trecuse termenul legal pentru această plângere, astfel că a ales o cale indirectă. El a acuzat faptul că OLAF nu i-ar fi respectat dreptul de a fi audiat şi prezumţia de nevinovăţie.

Reamintim că în 2018 DNA l-a pus pe Liviu Dragnea sub urmărire penală pentru constituirea unui grup infracţional organizat în dosarul Tel Drum, dosar bazat pe raportul OLAF. Dosarul DNA nu a fost finalizat nici până acum cu o trimitere în judecată.

Liviu Dragnea a cerut Tribunalului UE:

anularea Deciziei OCM(2018)20575 a Comisiei, comunicată reprezentantului legal al reclamantului prin scrisoarea din data de 1 octombrie 2018

obligarea Comisiei la plata cheltuielilor de judecată.

Cum şi-a argumentat Dragnea poziţia:

Primul motiv este întemeiat pe încălcarea articolului 9 alineatele (1), (2) şi (4) din Regulamentul OLAF (1), precum şi a dreptului la apărare al reclamantului în cadrul investigaţiilor, inclusiv dreptul de a fi ascultat şi respectarea prezumţiei de nevinovăţie.

Al doilea motiv este întemeiat pe încălcarea principiului bunei administrări în ceea ce priveşte investigaţiile, precum şi pe refuzul de a deschide o investigaţie referitoare la desfăşurarea investigaţiei OLAF.

Al treilea motiv este întemeiat pe încălcarea dreptului de acces la documentele privind investigaţia OLAF.

Context. Cazul Tel Drum este unul emblematic pentru fraudarea banilor europeni, în opinia OLAF. Potrivit raportului, România a făcut obiectul a 11 investigaţii din partea OLAF, cele mai multe din întreaga Uniune Europeană.

Biroul antifraudă subliniază şi cele mai frecvente cauze şi metode de subtilizare a banilor europeni: corupţia, conflictul de interese şi manipularea licitaţiilor de acordare a lucrărilor.