Negocierile între emisarul special Marshall Billingslea şi viceministrul rus de Externe Sergei Ryabkov vor avea loc săptămâna viitoare, pe 22 şi 23 iunie, la Viena, conform Radio Europa Liberă.
Potrivit Departamentului de Stat American, Marshall Billingslea se va întâlni cu Sergei Ryabkov "pe teme agreate legate de viitorul controlului armelor".
De asemenea, Statele Unite au invitat şi China la masa discuţiilor şi au precizat că este necesar ca toate cele trei ţări "să continue cu bună credinţă negocierile pentru controlul armelor".
Preşedintele Donald Trump i-a cerut, de mai multe ori, Chinei să se alăture Statelor Unite şi Rusiei în negocierile pentru controlul armelor nucleare, care să înlocuiască Noul Tratat pentru Reducerea Armelor Strategice (Noul START). Noul START a fost semnat în 2010 şi expiră în februarie 2021, precizează sursa.
China, care ar avea circa 300 de arme nucleare, a refuzat în mod repetat propunerea preşedintelui american. Cel mai recent, refuzul Beijingului a venit pe 10 iunie. Purtătorul de cuvânt al ministerului chinez de Externe, Hua Chuying, a spus că Beijingul nu şi-a schimbat poziţia legată de participarea la negocieri.
Desi China şi-a sporit arsenalul nuclear, acesta este mult mai mic decât cel al Rusiei şi Chinei. Statele Unite au mai spus că speră ca Rusia să poată convinge China să participe la negocieri. Viceministrul rus de Externe Sergei Ryabkov a răspuns, însă, pe 9 iunie, în legătură cu posibilitatea de a aduce China la masa discuţiilor că această chestiune "ar fi un «nu» clar şi simplu".
Administraţia Trump a avansat totuşi idee că ar dori să păstreze Noul START. În schimb, Rusia le-a cerut Statelor Unite să vină cu o propunere "pozitivă" înaintea întâlnirii. "Avem nevoie să auzim clar ce vrea această administraţie, cum crede că va fi posibil să fie făcut ceva pozitiv şi nu doar să înlocuit un tratat cu altul", a mai spus Ryabkov.
Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a spus, sâmbătă, potrivit de Interfax, scrie Reuters, că preşedintele rus Vladimir Putin îşi face griji dacă se poate încrede în înţelegerile cu preşedintele Statelor Unite, în această perioadă de proteste în Statele Unite.
Peskov a mai spus, că "este important pentru preşedintele Putin să aibă un interlocutor care să se angajeze în mod responsabil într-un dialog despre cum se poate schimba situaţia".
Numărul armelor nucleare este în uşoară scădere în 2020, însă contextul internaţional ar putea duce la o nouă cursă a înarmării, mai ales că cele nouă state care au în dotare arme nucleare continuă să îşi modernizeze armamentul nuclear, potrivit raportului pe 2020 al institutului suedez SIPRI.
Potrivit raportului SIPRI, Rusia are cel mai mare număr de arme nucleare din lume, în anul 2020: circa 6.375, dintre care 1.570 sunt operaţionalizate, restul aflându-se în depozite sau, în cazul celor foarte vechi, să fie decomisionate. SUA au 5.800 de arme nucleare şi şi-a redus cel mai mult arsenalul, dintre cele nouă puteri nucleare. Totuşi, SUA au cele mai multe arme nucleare operaţionalizate - 1.750.