Magistraţii amână, din nou, pronunţarea sentinţei în cazul lui Oprişan

Actualizare 14:06

Magistraţii Judecătoriei Cluj-Napoca au amânat din nou, azi, pronunţarea sentinţei în cazul preşedintelui Consiliului Judeţean Vrancea, Marian Oprişan, vicepreşedinte al PSD, trimis în judecată de DNA în iunie 2006, pentru fapte de corupţie, transmit surse din presă.

Potrivit preşedintelui Judecătoriei Cluj-Napoca, Lucian Marian, judecătorul de caz a decis amânarea pronunţării sentinţei pentru mâine, motivând că mai are nevoie de timp pentru a delibera.

Aceasta este cea de-a doua amânare a pronunţării sentinţei în dosarul de corupţie al lui Marian Oprişan, după ce în urmă cu o săptămână nu a putut fi pronunţată o soluţie în acest dosar pe motiv că lipsesc câteva concluzii ale avocaţilor şi procurorilor DNA.

Ultimul termen în acest dosar a avut loc la Judecătoria Cluj-Napoca în 22 ianuarie, când judecătorul de caz a anunţat că va pronunţa sentinţa cel mai devreme după şapte zile, dar în 29 ianuarie aceasta a fost amânată cu încă o săptămână.

La începutul lunii iunie 2006, Marian Oprişan (PSD) a fost trimis în judecată de către procurorii DNA, pentru abuz în serviciu, utilizarea creditelor în alte scopuri, fals şi uz de fals. Alături de el, în dosar au mai fost inculpaţi vicepreşedintele CJ, Mircea Diaconu, Valeria Teodorescu, directorul Direcţiei Economice, Ion Costeanu, directorul Direcţiei Tehnice, Liviu Rusu, fost şef Serviciu Drumuri şi Poduri din Direcţia Tehnică a Consiliului Judeţean.

Procurorii au susţinut că o comisie de licitaţie de la Consiliul Judeţean, numită de Marian Oprişan, ar fi încredinţat lucrări de pietruire a unor drumuri comunale, în valoare de 1,9 milioane de dolari, viraţi de Ministerul Transporturilor, Construcţiilor şi Turismului unor firme neeligibile.

Alte acuzaţii se refereau la achiziţia corpului de clădiri de la "Căprioara" şi la sumele cheltuite pentru întreţinerea unităţilor de protocol Vila "Rucăr" şi "Hanul dintre Vii", situate în localităţile Soveja, respectiv Cîmpineanca, imobile pentru întreţinerea cărora Consiliul Judeţean ar fi alocat 5,2 miliarde de lei.

În 2006, când Oprişan a fost deferit justiţiei, DNA spunea că Judecătoria Focşani este cea competentă pentru a soluţiona cauza. În 14 noiembrie 2007 însă, magistraţii de la Judecătoria Focşani au dispus restituirea cauzei la Parchetul de pe lângă Judecătoria Focşani, pentru refacerea urmăririi penale.

În februarie 2008, dosarul lui Marian Oprişan a ajuns în faţa judecătorilor de la Tribunalul Vrancea. O lună mai târziu, procesul a fost mutat la Tribunalul Cluj, după ce instanţa supremă a admis strămutarea acestuia.

Atunci, strămutarea a fost cerută de procurori, care au susţinut că Oprişan ar fi oferit locuinţe unor judecători din zonă şi că popularitatea acestuia ar putea afecta judecata imparţială a magistraţilor.

La sfârşitul lunii decembrie 2009, dosarul a fost trimis la Judecătoria Focşani, în urma declinării de competenţă. Dosarul nu a rămas însă pe rolul instanţei vrâncene, el ajungând, pentru a doua oară, la Judecătoria Cluj-Napoca.

Astfel, din 7 iulie 2010, dosarul se află pe rolul Judecătoriei Cluj-Napoca, după ce Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a admis cererea de strămutare a cazului.

În 5 iunie 2014, procurorul şef al DNA, Laura Codruţa Kovesi, a sesizat Inspecţia Judiciară din CSM cu privire la posibile abateri disciplinare săvârşite de magistraţii clujeni care judecă dosarul de corupţie al lui Oprişan.

Marţi, experţii contabili din dosarul de corupţie în care este judecat Oprişan au fost trimişi în judecată de DNA, în stare de arest, fiind acuzaţi că au stabilit împreună cum vor aborda expertiza, astfel încât să îi favorizeze pe inculpaţi. Astfel, experta Ileana Roxana Cernea (Pintea) a fost trimisă în judecată pentru favorizarea făptuitorului, abuz în serviciu şi fals intelectual, iar experta Elena Valentina Muşuroiu, pentru complicitate la favorizarea făptuitorului şi complicitate la abuz în serviciu.

-------------

Preşedintele CJ Vrancea, vicepreşedinte al PSD, Marian Oprişan, a adresat, ieri, o scrisoare deschisă cu titlul "Opriţi presiunile asupra magistraţilor judecători" preşedintelui Iohannis, Parlamentului, CSM, ambasadei SUA, CE, precum şi lui Cazanciuc, Niţu, Kovesi şi Ciorbea.

Oprişan consideră, în scrisoarea deschisă, că decizia procurorului de caz de a da un comunicat de presă referitor la trimiterea în judecată a experţilor din dosarul său pentru aşa-zisa favorizare a făptuitorului, cu doar două zile înainte de pronunţarea instanţei în acest caz, reprezintă "un nou episod de punere a presiunii pe instanţa de fond şi de apel".

El precizează, în acest sens, că judecătorul de drepturi şi libertăţi, Mihail Udroiu, a menţionat "cât se poate de clar" în şedinţa din data de 10.01.2015, în care s-a judecat propunerea de arestare preventivă a doi dintre experţi, că nu rezultă din niciun act de urmărire penală săvârşirea infracţiunii de favorizare a făptuitorului.

"În acest caz, menţionarea în comunicatul DNA a unui astfel de cap de acuzare este cel puţin falsă, motivată şi de faptul că până la dată trimiterii în judecată a experţilor nu a mai intervenit nimic nou", a arătat Oprişan în scrisoarea deschisă.

El consideră, de asemenea, că nu este o simplă coincidenţă instrumentarea în numai trei săptămâni de către procurorul de caz a acestui dosar de abuz în serviciu.

"Mai mult chiar, graba suspectă cu care s-a decis trimiterea experţilor în judecată este o încercare de a se pune presiune şi de a induce instanţelor de fond, de apel şi opinei publice premisele unei situaţii false, care să poată susţine aşa-zisele probe administrate de către procurorul de caz în dosarul penal aflat pe rolul instanţei clujene", a mai susţinut Oprişan.

El consideră că este "curios" faptul că dosarul de trimitere în judecată a celor trei experţi este fundamentat exclusiv pe o convorbire telefonică, care a şi fost făcută publică în media şi care a stat la baza fundamentării DNA pentru propunerea de arestare preventivă a celor doi experţi.

"Resping categoric încercarea de a induce opiniei publice, dar şi instanţelor de fond şi de apel, ideea că modul în care a fost întocmită expertiză a fost unul părtinitor, astfel încât raportul final să-mi fie favorabil. Premisa e complet falsă şi nu corespunde adevărului. Acuzaţia adusă experţilor, de favorizare a făptuitorului, este falsă şi nu are niciun suport real. Iar dacă ar fi avut interesul să afle adevărul în vederea întocmirii unei justiţii corecte, procurorul de caz ar fi trebuit să dispună efectuarea unei noi expertize (contraexpertiză), care să arate dacă susţinerile funcţionarului DNA, cuprinse într-un raport şi pe care s-a construit întregul dosar sunt corecte sau false", a mai spus Oprişan în scrisoarea deschisă.

El a mai susţinut, totodată, că decizia DNA de a da un comunicat cu privire la trimiterea în judecată a experţilor pentru aşa-zisa favorizare a făptuitorului, cu doar două zile înainte de pronunţarea în dosarul al cărui subiect este, arată că interesul procurorilor DNA este "de a pune presiune, pentru a nu ştiu câtă oară, pe instanţa de fond şi apel".

Oprişan precizează că respinge încercarea de manipulare emoţională a opiniei publice, care, în mod fals, poate la rândul său să pună presiune pe instanţele de judecată şi astfel să se creeze premisele unei condamnări a unei persoane, cu toate că nu există probe reale şi cât se poate de concludente.

"În concluzie, vreau să subliniez faptul că, dincolo de încercarea de a influenţa opinia publică şi instanţele de judecată, faptă reprobabilă, trebuie să spun tuturor că am aceleaşi drepturi că oricare alt cetăţean al acestei ţări în ceea ce priveşte egalitatea în faţa legii, prezumţia de nevinovăţie şi dreptul de a beneficia de o audiere publică şi corectă în faţă unei instanţe competenţe şi imparţiale", a mai scris Oprişan în documentul citat.

El menţionează că în timpul urmăririi penale din dosarul 271/231/2010 i-a fost încălcat dreptul la apărare de către procurorul de caz "într-un mod barbar", după ce în anul 2005, în luna octombrie, s-a început urmărirea penală împotriva sa într-un "dosar politic" făcut "la ordinul" dat de Traian Băsescu, după un "rechizitoriu însăilat de sus şi până jos cu falsuri şi minciuni".

Oprişan a mai arătat că DNA a formulat patru cereri de strămutare, din care două au fost admise de ÎCCJ, că nouă ani s-a prezentat în faţă Justiţiei din respect pentru lege şi adevăr, că în acest timp nu a făcut nicio cerere de amânare în dosar şi că în toată această perioadă a trăit "teama unei erori judiciare".