Mai mulţi minoritari ai "Asirom" cer socoteală conducerii pentru situaţia companiei

• Reprezentanţii minoritarilor susţin că nu au ştiut că se pot retrage din societate înainte de delistarea acesteia

Mai mulţi acţionari minoritari care deţin circa 0,32% din "Asirom" au protestat, ieri, faţă de modul în care sunt trataţi de acţionarul majoritar şi de către conducerea companiei, susţinând că ar fi trebuit să fie recompensaţi cu dividende şi că ar trebui să li se facă o ofertă de cumpărare pentru acţiunile pe care le deţin. Reprezentanţii acestor acţionari au acuzat, ieri, lipsa de transparenţă din partea conducerii "Asirom" căreia i-a solicitat explicaţii pentru existenţa unor erori contabile de circa 20 de milioane de lei raportate de societate după preluarea ei de către Vienna Insurance Group (VIG) şi pentru creşterea indemnizaţiilor membrilor Consiliului de Supraveghere.

"Ni se pare foarte ciudat că societatea a raportat erori contabile de circa 20 de milioane de lei în 2007 şi 2008, am vrea să ştim şi noi cui se datorează aceste erori şi cine este res-ponsabil pentru ele", a declarat, ieri, Luiza Pricop, reprezentanta acţionarilor minoritari, într-o conferinţă de presă organizată chiar cu câteva ore înaintea de Adunarea Generală a Acţionarilor "Asirom".

Luiza Pricop a mai cerut explicaţii şi pentru faptul că la Registrul Comerţului, Franz Fuchs apare ca fiind Preşedintele Directoratului Asirom, deşi în raportul Directoratului, Boris Schneider figurează ca preşedinte.

"Înainte ca Asirom să fie preluată de către VIG ocupa primele locuri în topul societăţilor de asigurare, după cota de piaţă, însă, în prezent, a pierdut această poziţie. Vrem să ştim ce s-a întâmplat cu societatea de pierde cotă de piaţă", a afirmat, ieri, reprezentanta acţionarilor minoritari, adăugând: "Ca acţionari minoritari, noi riscăm să ne alegem cu nimic din profitul companiei pentru că aceasta nu distribuie dividende anunţând că va folosi profitul de anul trecut ca să acopere găurile din anii anteriori. Asta este lipsă de respect faţă de acţionarii minoritari".

Contactat de ziarul "BURSA", Boris Schneider, a respins acuzaţiile aduse de acţionarii minoritari: "Eu sunt preşedintele-director general al Directoratului, iar domnul Fuchs este preşedintele Consiliului de Supraveghere, avem o conducere duală. Nu putem să dăm deocamdată dividende pentru că trebuie să acoperim pierderile din anii anteriori. Suntem obligaţi de lege să acoperim aceste pierderi înainte să dăm dividende. Sperăm ca şi în 2011 să facem un profit frumos şi apoi, dacă vom acoperi pierderile, să putem lua în considerare şi distribuţia de dividende. Nu ştiu despre ce pierderi contabile este vorba, avem un contabil şi auditori externi foarte buni. Noi am respectat legea în tot ceea ce am făcut".

"Asirom" a obţinut, anul trecut, un profit net de 18,4 milioane de lei, după ce din 2004, compania de asigurări a înregistrat doar pierderi, excepţie făcând anul 2006. Conducerea companiei a anunţat că în 2011 vrea să îşi dubleze profitul raportat anul trecut.

• Minoritarii cer un preţ "real" pentru deţinerile lor de la acţionarul majoritar

Reprezentanţii acţionarilor de la "Asirom", unii dintre ei deveniţi captivi după delistarea societăţii de pe Rasdaq, susţin că acţionarul majoritar al "Asirom" ar trebui să le cumpere deţinerile la un preţ "real", fără să precizeze care ar fi, însă, preţul pe care l-ar considera corect pentru acţiunile pe care le au. Totodată, reprezentanţii acţionarilor susţin că nu au ştiut că au posibilitatea să îşi vândă acţiunile către acţionarul majoritar înainte de delistarea societăţii de la bursă, în iunie 2009.

Delistarea societăţii s-a făcut în urma unui proces complicat, care s-a întins pe parcursul mai multor ani. Decizia de delis-tare a fost luată în AGA din 2006, dar procesul de delistare a fost întrerupt după ce mai mulţi acţionari au obţinut suspendarea hotărârii de delistare, de către instanţă. Ulterior, instanţa a respins cerererea de anulare a hotărârii AGA în care s-a decis şi delistarea, minoritarii fiind informaţi, în iunie 2006, că mai au trei zile la dispoziţie ca să se retragă din societate. Preţul oferit atunci a fost de 0,3409 lei/acţiune, în condiţiile în care preţul de pe bursă de la data res-pectivă ajunsese la 0,15 lei. Raportul care informa acţionarii despre drepturile lor a fost postat pe site-ul Bursei de Valori Bucureşti.

Delistarea "Asirom" de pe Rasdaq a fost contestată, la momentul respectiv, şi de Asociaţia Investitorilor pe Piaţa de Capital (AIPC). Reprezentanţii AIPC au atras atenţia că procedura de delistare a fost iniţiată în baza unei decizii AGA din martie 2006 şi s-a făcut conform unor Regulamente CNVM care au fost ulterior abrogate. AIPC a arătat că acţiunile "Asirom" au fost tranzacţionate pe bursă în ultimii trei ani înainte de delistare, unii dintre micii acţionari neputând să depună cerere de retragere din societate pentru că achiziţionaseră acţiuni ulterior datei de înregistrare 12 aprilie 2006 menţionată în decizia de delis-tare.

O parte dintre acţionarii minoritari ai "Asirom" s-au organizat într-o Asociaţie intitulată "Grupul Acţionarilor Asirom" (GAAPI). Luiza Pricop, reprezentanta Asociaţiei, şi-a cumpărat acţiunile "Asirom", anul trecut, de la unul dintre ceilalţi minoritari. Domnia sa a spus, ieri, că a lucrat în cadrul "Asirom" între 2008 şi 2010, ocupându-se de activitatea societăţilor din Grupul VIG din România.