MARIA GRAPINI, EUROPARLAMENTAR "IMM-urile din România nu inovează, pentru că inovaţia costă"

• INS: Numărul întreprinderilor inovatoare din ţara noastră, în declin

• Cristian Pârvan, PIAROM: "Nu avem o politică de susţinere a inovării la nivel naţional"

Ponderea întreprinderilor inovatoare din ţara noastră a scăzut cu 2,6 puncte procentuale în perioada 2014-2016, comparativ cu 2012-2014, ajungând la 10,2%, arată datele publicate, vineri, de Institutul Naţional de Statistică (INS), privind inovaţia în întreprinderile din mediul de faceri.

Conform INS, întreprinderile mari sunt mai inovatoare (17,9%), comparativ cu cele mijlocii (11,9%) şi mici (9,3%), tendinţă care s-a remarcat şi pe sectoarele de activitate din industrie şi servicii.

În acest context, doamna Maria Grapini, europarlamentar, ne-a declarat că ţara noastră nu stă bine nici în statistica de la nivel european în ceea ce priveşte gradul de inovare în rândul IMM-urilor. Potrivit domniei sale, ca să poată inova, IMM-urile din Româ­nia ar trebui să formeze clustere, în care să fie cuprinse firme din diverse domenii, nu neapărat doar din aceeaşi arie de activitate, şi să facă, împreună, centre de inovare şi cercetare, structură care există, deja, în unele state din Europa.

Europarlamentarul ne-a spus: "Pe de o parte, IMM-urile din România trebuie să investească mai mult în aces­te clustere. Pe de altă parte, văd nevoia unor programe naţionale de cercetare-inovare, destinate IMM-urilor. Nu în ultimul rând, cercetarea efectuată de universităţi şi de institutele de profil trebuie să fie în corelaţie cu cerinţa din practică, adică să fie aplicativă".

Maria Grapini a afirmat că, întrucât IMM-urile sunt subcapitalizate, ele nu pot face cercetare şi inovare, astfel că trebuie să se împrumute, ceea ce înseam­nă un efort foarte mare şi, de foarte multe ori, fără succes, subliniind faptul că acest aspect trebuie corectat.

În acest sens, doamna Grapini a adăugat: "De aceea, eu mă bucur foarte tare că am reuşit ca în bugetul UE pe 2019 să suplimentez fondurile alocate IMM-urilor pentru inovare, cu 800 de milioane de euro, pe lângă suma iniţială de două miliarde de euro. Problema este, însă, că la nivelul României ar trebui, acum, să existe un proiect naţional, un buget, aşa cum s-a făcut pentru programul dedicat start-up-urilor, la care să se adauge banii aceştia despre care am vorbit".

În opinia europarlamentarului, pe lângă cele enunţate anterior, instituţiile româneşti trebuie să le ofere IMM-urilor autohtone informaţii şi să creeze un cadru propice pentru ca aces­tea să poată să acceseze această linie bugetară, care vizează finanţare europeană pentru inovare.

"Pe de altă parte, este o lipsă de consultanţă de care au nevoie multe, foarte multe dintre întreprinderile mici şi mijlocii de la noi din ţară, deoarece, dacă ne uităm, acum, la structura IMM-urilor, vedem că marea lor majoritate se înscrie în rândurile microîntreprinderilor şi a întreprinderilor mici, cele mijlocii fiind mai puţine. Aceste firme au nevoie şi de consultanţă, pe care, de multe ori, nu şi-o pot permite, pentru că este scumpă", ne-a mai precizat doamna Grapini.

În plus, întreprinzătorii de la noi din ţară trebuie să înţeleagă că este nevoie ca IMM-urile să îşi aloce un buget pentru consultanţă ca să poată să acceseze toate oportunităţile care apar, aşadar este necesară şi o susţinere pentru a acorda consultanţă antreprenorială, a mai spus domnia sa.

Conform afirmaţiilor eurodeputatului, IMM-urile se află pe o poziţie defavorizată, în raport cu marile companii, inclusiv la nivel european, nu doar în România, având o putere redusă, şi limitată, în negocierile cu acestea.

Maria Grapini a explicat: "Toate aceste fenomene fac, din păcate, ca IMM-urile să lase inovarea pe ultimul loc, gândindu-se la ziua de astăzi, dar în mod normal, trebuie să accesezi cercetarea, să inovezi şi să aduci noi tehnologii ca să ai sustenabilitate în perioada următoare, ca să ai o viaţă lungă, ca firmă. Pe de altă parte, eu am spus că ar fi bine ca universităţile şi institutele de cercetare (care dis­pun, şi au dispus, de fonduri destul de mari pentru cercetare, de la UE) să fie concentrate pe parteneriate cu IMM-urile şi să facă o cercetare aplicativă, adică să vadă ce îi trebuie unui IMM, care activează într-un domeniu sau altul.

Astfel s-ar crea un lanţ valoric, iar banii folosiţi pentru cercetare, fie la instititutele de cercetare pe care le mai avem, fie la universităţi, ar trebui să fie condiţionaţi, până la urmă, de un parteneriat cu IMM-urile şi de un rezultat al cercetării aplicat direct la aceste companii. Soluţii ar fi şi cert este că, acum, dacă facem o comparaţie cu alte state din Europa, IMM-urile din România nu inovează, pentru că inovaţia costă".

Domnia sa a adus în discuţie şi problema resursei umane specializate în domeniul cercetării şi inovării, afirmând: "Ca să inovezi trebuie să ai oameni foarte pricepuţi la asta, iar problema este că resursa umană cea mai bună e atrasă de marile companii, astfel că IMM-urile rămân cu o forţă de muncă care nu este cea mai bună, motiv pentru care aceste firme nu ar putea să facă inovare cu proprii angajaţi, ci trebuie să folosească rezultatele cercetării şi inovării din mediul universitar şi academic".

• Pârvan, PIAROM: "Inovarea a scăzut şi la firmele mari, nu doar la IMM-uri"

Trendul de scădere a gradului de inovare, în 2014-2016, comparativ cu perioada 2012-2014, nu este consemnat doar în cazul IMM-urilor de la noi, ci şi în rândul marilor companii prezente pe piaţa din România, consideră Cristian Pârvan, preşedintele Patronatului Investitorilor Autohtoni din România (PIAROM).

Domnia sa ne-a declarat, vineri: "Inovarea a scăzut şi la firmele mari, nu doar la IMM-uri. Acum, este normal ca acestea să inoveze mai mult decât companiile mai mici, fiindcă au altă putere financiară, însă, din păcate, au şi prea puţin interes pentru asta, din cauză că preferă să facă inovare în ţările de origine. În plus, firmele autohtone de mari dimensuni activează, în principiu, în domenii mai puţin inovative".

Potrivit preşedintelui PIAROM, angajaţii din inovare şi cercetare părăsesc acest domeniu de activitate şi din cauză că Româ­nia nu are reglementări legale care să sprijine, constant, inovarea, "nu avem o politică de susţinere a inovării la nivel naţional, pe piaţa românească".

Pe antreprenori nu îi împiedică doar legislaţia să inoveze, ci şi atitudinea, mai degrabă neglijentă, a contractanţilor autohtoni faţă de produsele inovative, care trebuie sprijinite ca să apară pe piaţă, a mai afirmat domnia sa.

• INS: "Ponderea întreprinderilor care au introdus produse noi pe piaţă a crescut la 1,4% în perioada 2014-2016"

În sectorul serviciilor, activităţile economice care au înregistrat ponderi ridicate ale activităţilor inovatoare, au fost: serviciile în tehnologia informaţiei (25,1%), cercetarea-dezvoltarea (20,4%), arată comunicatul INS, care mai notează: "În sectorul industriei, cele mai inovatoare activităţi economice au fost fabricarea produselor farmaceutice de bază şi a preparatelor farmaceutice (24,2%), urmată de fabricarea substanţelor şi a produselor chimice (19,7%)".

INS mai precizează că, în perioada 2014-2016, ponderea întreprinderilor care au introdus produse noi pe piaţă a crescut cu 0,1 puncte procentuale (1,4% faţă de 1,3% în perioada 2012-2014), în timp ce ponderea întreprinderilor care au introdus produse noi pentru întreprinderi a scăzut cu 0,3 puncte procentuale (2,6% faţă de 2,9% în perioada 2012-2014).

Conform statisticii, între anii 2014-2016, din totalul întreprinderilor inovatoare de produse (bunuri), 52,2% au dezvoltat inovaţiile în propria întreprindere; 25,2% din întreprinderi au introdus bunuri împreună cu alte întreprinderi; 6% le-au realizat prin adaptarea sau modificarea bunurilor şi 2,2% au fost realizate în alte întreprinderi.

"Cea mai importantă piaţă de desfacere a produselor rămâne piaţa locală sau regională menţionată de 90,5% din totalul întreprinderilor inovatoare, urmată de piaţa naţională cu 74,3% şi de piaţa Uniunii Europene cu 58,8%. Din totalul întreprinderilor inovatoare, doar 31,2% au indicat că şi-au vândut produsele în alte ţări. În anul 2016, valoarea totală a cheltuielilor pentru inovaţia de produse şi/sau procese a fost de aproximativ 1,81 miliarde de lei.

Comparativ cu anul 2014, pe elemente de cheltuieli s-au înregistrat creşteri ale ponderilor pentru cheltuielile cu achiziţii de maşini, echipament şi software - 1,7 puncte procentuale; cheltuielile pentru alte activităţi inovatoare - 1,6 puncte procentuale şi cheltuielile pentru cercetare-dezvoltare externă - 0,2 puncte procentuale. Scăderi ale ponderilor s-au înregistrat pe următoarele componente de cheltuieli: cheltuieli pentru achiziţii de alte cunoştinţe externe - 1,9 puncte procentuale; cheltuieli de cercetare-dezvoltare internă - 1,6 puncte procentuale", mai precizează INS.

Statistica mai indică o serie de factori pe care întreprinderile inovatoare i-au identificat drept obstacole în realizarea activităţilor inovatoare. Datele oficiale arată că, între anii 2014-2016, cel mai important obstacol în atingerea obiectivelor întreprinderilor a fost reprezentat de costurile prea mari pentru inovaţie, în timp ce cele mai multe întreprinderi inovatoare au considerat că actele legislative sau regulamentele privind activităţile inovatoare nu au creat probleme majore.