"Marile democraţii" recunosc că au pus lesă presei

Câinele de pază al democraţiei accesorizat excesiv de către puternicii lumii, cu lese, botniţe şi clopoţei la picioare este pe cale să-şi recapete parţial libertatea de mişcare. Mai multe scandaluri izbucnite în acest an au demonstrat clar că presa este urmărită sau chiar controlată de către autorităţi. Raportul Free Ex 2012, publicat luna trecută, a prezentat clar cum redacţiile publicaţiilor şi televiziunilor de la noi sunt infitrate cu agenţi ai unor servicii de informaţii, caz dezbătut în această săptămână în plenul Parlamentului European, iar în SUA a făcut vâlvă scandalul legat de confiscarea de către parchetul general a unor documente ale Associated Press. Faptul că autorităţile încep să recunoască aceste intervenţii "împotriva naturii" reprezintă un prim pas înapoi pe calea normalizării.

Un semnal interesant vine de la conducătorul "celei mai mari democraţii a lumii". Preşedintele Barack Obama nu vrea ca jurnaliştii să fie obiectul anchetelor judiciare în Statele Unite pentru că şi-au făcut treaba, a afirmat purtătorul său de cuvânt, după un nou caz de presupusă supraveghere a unui reporter. "Dacă mă întrebaţi dacă preşedintele crede că jurnaliştii ar trebui să fie anchetaţi pentru că îşi fac treaba, răs-punsul este nu", a afirmat Jay Carney în cadrul conferinţei sale de presă zilnice, după ce a fost din nou întrebat despre cazul lui James Rosen. Prezentând documente concludente, Washington Post a afirmat că un jurnalist de la Fox News a fost vizat în 2010 de o anchetă privind scurgeri de informaţii despre Coreea de Nord şi implicând un oficial al Departamentului de Stat. Acesta din urmă este urmărit penal. Cotidianul a afirmat că Parchetul federal a utilizat informaţiile unei cartele magnetice de acces a lui Rosen la Departamentul de Stat, a obţinut lista apelurilor telefonice pentru a izola originea scurgerilor de informaţii şi chiar a obţinut un mandat pentru a accesa căsuţa sa privată de e-mail. Un document intern al parchetului îl numea participant presupus la o "asociere de răufăcători".

Aceste dezvăluiri vin la o săptămâ-nă după ce agenţia de presă Associated Press (AP) a fost indig-nată de o confiscare a listei sale de apeluri telefonice de către Parchetul federal. Ca şi anterior, Carney a refuzat să se exprime asupra unei "anchete în curs", însă a asigurat că preşedintele Obama apără dreptul presei de a efectua jurnalism de inves-tigaţie, conform Primului Amendament al Constituţiei care garantează libertatea de exprimare, dar că trebuie găsit un "echilibru" între aceste libertăţi şi constrângerile securităţii naţionale. Aparent pentru calmarea controversei create de cazul supravegherii AP, Casa Albă a anunţat readucerea în Congres a unei legi privind protecţia surselor jurnaliştilor, în timp ce aceasta a fost criticată în trecut de către apărătorii libertăţii presei pentru lupta sa împotriva scurgerilor de informaţii confidenţiale.

Ca o ironie a sorţii, Statele Unite şi-au exprimat îngrijorarea cu privire la reprimarea libertăţii de exprimare în Egipt, la aproape un an de la alegerea în funcţie a preşedintelui Mohamed Morsi. Purtătorul de cuvânt adjunct al Departamentului de Stat, Patrick Ventrell, a fost cel care a expus această problemă: "Suntem profund preocupaţi de această tendinţă în creştere de a pedepsi sau a descuraja expresia politică în Egipt. Mulţi indivizi, printre care jurnalişti, bloggeri sau militanţi, au fost arestaţi - unii anchetaţi în justiţie - pentru defăimarea personalităţilor guvernamentale".

Preocuparea pentru libertatea presei există şi la nivel european. După cum a relatat, Parlamentul European a adoptat marţi raportul eurodeputatului PNL Renate Weber privind normele standard pentru asigurarea libertăţii mass-media, printre aces-tea fiind şi recomandarea ca statele membre UE să adopte legislaţie împotriva infiltrării în redacţii a agenţilor acoperiţi.