MARIO DRAGHI (BCE): "Proiectul legii dării în plată poate compromite oferta de creditare şi siguranţa juridică"

S.A.
Bănci-Asigurări / 19 decembrie 2015

Mario Draghi

Mario Draghi

Klaus Iohannis a trimis Legea dării în plată spre reexaminare Parlamentului

Proiectul de lege privind darea în plată, care prevede măsuri cu efect retroactiv, riscă să compromită siguranţa juridică şi nu respectă principiul aşteptărilor legitime, atrage atenţia Mario Draghi, preşedintele Băncii Centrale Europene (BCE), care precizează, totodată, într-un aviz al instituţiei publicat vineri, că legea ar putea conduce la o deteriorare a încrederii investitorilor străini din cauza observării unei creşteri a nesiguranţei juridice şi a riscului de ţară.

BCE menţionează că acordarea de drepturi generale ce nu sunt prevăzute exclusiv pentru debitori care au nevoie de protecţie socială poate conduce la hazard moral şi poate compromite oferta de creditare în viitor.

"Astfel de drepturi pot încuraja debitorii care nu au cu adevărat nevoie de protecţie să profite de schimbările preţurilor bunurilor imobiliare şi să înceteze să îşi respecte obligaţiile, chiar dacă au posibilitatea de a şi le îndeplini în totalitate. În anticiparea impactului negativ pe care astfel de drepturi l-ar putea avea asupra disciplinei de plată în România, băncile ar putea fi îndemnate să adopte condiţii de creditare mai aspre şi să grăbească rambursările anticipate", consideră Mario Draghi.

Pe de altă parte, BCE arată că autorităţile române trebuie să evalueze dacă retroactivitatea proiectului de reglementare respectă principiile Constituţiei României.

"Cu toate acestea, introducerea de măsuri cu efect retroactiv, precum acest proiect de reglementare, riscă să compromită siguranţa juridică şi nu respectă principiul aşteptărilor legitime", arată avizul semnat de Draghi.

În opinia BCE, proiectul legii dării în plată "introduce modificări fără precedent ale cadrului legal aplicabil contractelor de credit din România şi compromite semnificativ siguranţa juridică şi administrarea adecvată a riscului de credit în instituţiile financiare".

"Se observă faptul că datorită sferei largi de aplicare, proiectul de reglementare s-ar aplica nu doar creditelor de consum, ci şi creditelor comerciale ale persoanelor fizice, şi creditelor performante şi neperformante deopotrivă. În timp ce abilitatea instituţiilor financiare de a administra efectiv riscul de credit depinde de un cadru legal sigur, predictibil şi stabil care să asigure în mod adecvat un echilibru între interesele creditorului şi debitorului, proiectul de reglementare introduce modificări fără precedent ale cadrului legal aplicabil contractelor de credit din România şi compromite semnificativ siguranţa juridică şi administrarea adecvată a riscului de credit în instituţiile financiare", precizează avizul BCE.

În acest sens, instituţia europeană sfătuieşte autorităţile române să evalueze cu atenţie impactul proiectului de reglementare asupra contractelor de credit existente pentru a asigura siguranţa juridică şi pentru a evita conflictul nedorit cu drepturile contractuale şi de proprietate ale instituţiilor de credit, precum şi pentru a preîntâmpina apariţia hazardului moral în relaţia dintre creditor şi debitor.

"Proiectul de reglementare ar trebui să urmărească asigurarea unui echilibru adecvat între obligaţia generală a debitorilor de a-şi îndeplini obligaţiile de plată, care contribuie la o cultură de plată promptă, la menţinerea solidităţii instituţiilor de credit şi preîntâmpinarea hazardului moral, şi nevoia de a oferi asistenţă persoanelor fizice care se confrunta cu dificultăţi financiare severe", se mai arată în documentul citat.

În ceea ce priveşte efectele asupra economiei României, BCE consideră că băncile ar putea fi îndemnate să adopte condiţii de creditare mai aspre şi să grăbească rambursările anticipate. În context, instituţia precizează că ratele mai ridicate ale dobânzii şi creditarea limitată a gospodăriilor şi micilor afaceri pot afecta negativ creşterea economică şi crearea de locuri de muncă.

"Prin urmare, astfel de drepturi ar trebui să vizeze împrumutaţii vulnerabili şi să fie însoţite de măsuri de siguranţă eficiente care să prevină intrarea strategică în imposibilitate de plată şi să evite un impact negativ asupra creditării viitoare. În absenţa unor astfel de condiţii, funcţionarea normală a instituţiilor de credit poate fi grav afectată, ceea ce ar putea afecta negativ soliditatea instituţiilor de credit individuale şi, prin efectele de contagiune, ar putea genera riscuri substanţiale pentru întregul sistem financiar. În cazul în care astfel de riscuri la adresa bunei funcţionări a canalului de creditare s-ar materializa, exista posibilitatea unor efecte negative de propagare asupra economiei", precizează BCE.

Potrivit instituţiei, proiectul de reglementare ar putea, de asemenea, conduce la o deteriorare a încrederii investitorilor străini din cauza observării unei creşteri a nesiguranţei juridice şi a riscului de ţară. Prin urmare, BCE sugerează autorităţilor române să efectueze o analiză aprofundată a posibilelor efecte ale introducerii proiectului de reglementare asupra economiei României.

În ceea ce priveşte impactul asupra băncilor, BCE arată că proiectul de reglementare poate avea implicaţii negative pentru instituţiile de credit, cu un posibil impact asupra profitabilităţii, capitalizării şi capacităţii de creditare viitoare, pentru funcţionarea sistemului financiar, precum şi pentru costul şi condiţiile de creditare în ansamblu.

"În scenariul cel mai pesimist, astfel de implicaţii ar putea conduce la deficite de capital, care ar putea necesita măsuri prudenţiale", menţionează sursa citată.

BCE subliniază că a decis să emită, din proprie iniţiativă, un aviz cu privire la proiectul legii dării în plată, având în vedere impactul potenţial al proiectului de reglementare asupra stabilităţii instituţiilor financiare şi pieţei financiare din ţara noastră.

Puteţi accesa întregul text al avizului semnat de Mario Draghi aici.

Preşedintele Klaus Iohannis a transmis, vineri, Parlamentului, cererea de reexaminare asupra legii privind stingerea creditelor prin darea în plată a imobilelor ipotecate, a anunţat Administraţia Prezidenţială.

"Darea în plată trebuie legiferată astfel încât să preîntâmpine sau să diminueze hazardul moral în relaţia dintre creditor şi debitor, într-un context contractual în care comportamentele economice ale acestora să fie ghidate de principiul responsabilităţii în privinţa drepturilor şi obligaţiilor lor legitime. Pe de altă parte, reglementarea raporturilor contractuale dintre debitorii aflaţi în imposibilitatea de a-şi achita creditele ipotecare pentru achiziţionarea de locuinţe şi creditorii acestora răspunde, totodată, unei problematici care are şi profunde conotaţii sociale şi pentru care soluţiile legislative trebuie să ofere celor aflaţi într-o asemenea situaţie predictibilitate şi securitate juridică. Din aceste perspective, considerăm că actele normative în materie trebuie să fie clare şi lipsite de orice echivoc, doar astfel putând fi realizat scopul avut în vedere de legiuitor", afirmă şeful statului în cererea de reexaminare adresată preşedintelui Senatului, Călin Popescu-Tăriceanu.

Klaus Iohannis consideră că, prin instituirea unor proceduri menite să deroge de la Codul de procedură civilă, legea poate genera dificultăţi în aplicare şi o practică judiciară neunitară. "Deşi instituie o soluţie simplă şi aparent tentantă de stingere a obligaţiilor asumate prin credite, în realitate o asemenea reglementare ar putea antrena pentru beneficiarii acestei legi probleme atât în valorificarea drepturilor lor legitime, cât şi în raporturile lor juridice cu alte persoane", consideră şeful statului.

Potrivit cererii de reexaminare, "obiectul de reglementare al legii îl constituie dreptul debitorului de a stinge integral creanţa şi accesoriile sale, izvorând dintr-un contract de credit, prin transmiterea către creditor a dreptului de proprietate asupra bunului imobil ipotecat în favoarea creditorului".

"În caz de opoziţie a creditorului, legea deschide debitorului posibilitatea la o acţiune prin care instanţa suplineşte consimţământul creditorului, obligându-l pe acesta să devină titularul dreptului de proprietate asupra bunului ipotecat (art. 1 coroborat cu art. 8). La art. 2 din lege se prevede faptul că dispoziţiile sale se coroborează, printre altele, şi cu prevederile Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă. În realitate, normele nou instituite nu se coroborează, ci derogă de la prevederile Codului de procedură civilă referitoare la competenţa instanţelor de judecată, termenele procedurale, procedura de judecată şi cea de soluţionare a căilor de atac. Dincolo de confuzia de ordin terminologic (coroborare/ derogare), regulile nou introduse pot avea consecinţe sub aspectul valorificării unor drepturi şi nu se justifică sub aspectul urgenţei", se precizează în cererea de reexaminare.

De asemenea, art. 6 din lege, arată preşedintele, prevede că la data comunicării notificării se stinge dreptul creditorului de a se îndrepta împotriva codebitorilor şi a garanţilor personali sau ipotecari. "În ceea ce priveşte momentul stingerii acestui drept, învederăm faptul că data comunicării poate fi diferită de data primirii notificării de către creditor. Or, până la momentul primirii notificării, creditorul nu are cunoştinţă de decizia debitorului de a transmite dreptul de proprietate. De aceea, considerăm că legea ar fi trebuit să facă referire la data primirii notificării şi nu la aceea a comunicării. În plus, având în vedere că în situaţia admiterii contestaţiei creditorului, acesta va putea demara sau relua orice procedură judiciară sau extrajudiciară împotriva debitorilor, cât şi împotriva codebitorilor şi a garanţilor personali sau ipotecari, apreciem că legea ar fi trebuit să reglementeze suspendarea dreptului creditorului, iar nu stingerea acestui drept", se arată în cererea de reexaminare a preşedintelui.

Potrivit acesteia, prin acelaşi articol, legea consacră dreptul garanţilor de a stinge creanţa debitorului principal, independent de consimţământul acestuia, preşedintele ţării considerând că prin această soluţie legislativă pot fi afectate inclusiv drepturile debitorului, întrucât acesta poate pierde toate bunurile ipotecate, chiar şi în ipoteza în care îşi execută obligaţia şi îşi plăteşte ratele la timp.

Totodată, art. 7 din lege prevede, semnalează preşedintele, posibilitatea creditorului de a contesta procedura notificării în termen de 10 zile de la data comunicării acesteia. "Acest termen ar trebui să curgă de la data primirii notificării, acesta fiind momentul de la care creditorul îşi poate exercita dreptul de a contesta", precizează şeful statului.

Şeful statului indică faptul că art. 8 alin. (1) din lege prevede că în situaţia în care creditorul refuză preluarea imobilului, debitorul poate cere instanţei să pronunţe o hotărâre prin care să se constate stingerea obligaţiilor născute din contractul de credit ipotecar şi să se transmită dreptul de proprietate către creditor.

"Într-un raţionament juridic riguros, această normă este de natură a crea confuzie prin faptul că instanţa, învestită cu o acţiune în constatare, va dispune cu privire la modalitatea prin care se stinge obligaţia şi se transmite dreptul de proprietate. Or, stingerea obligaţiilor debitorului şi transmiterea dreptului de proprietate către creditor sunt specifice acţiunii în realizare şi nu acţiunii în constatare. Aceasta întrucât dreptul de proprietate al creditorului nu este preexistent acţiunii debitorului, ci ia naştere prin hotărârea judecătorească. Până la momentul rămânerii definitive a hotărârii judecătoreşti, creditorul nu are un drept de proprietate asupra imobilului, ci are doar un drept accesoriu, o garanţie, respectiv ipoteca. Potrivit art. 35 din Codul de procedură civilă, cel care are interes poate să ceară constatarea existenţei sau inexistenţei unui drept, cererea neputând fi primită dacă partea poate cere realizarea dreptului", precizează Iohannis.

Preşedintele menţionează că, în urma stingerii creanţei ca urmare a dării în plată, prin această procedură creditorul ipotecar diligent, care şi-a constituit o garanţie, dobândeşte o situaţie juridică inferioară altor creditori (creditori chirografari), care, deşi nu au o garanţie, pot urmări bunurile mobile şi imobile prezente şi viitoare ale debitorilor până la satisfacerea întregii creanţe.

În ceea ce priveşte derogarea de la Legea nr. 287/2009 privind Codul civil, Iohannis menţionează că aceasta nu acoperă situaţia contractelor de credit încheiate sub imperiul vechiului Cod Civil, cu atât mai mult cu cât, potrivit art. 11 din legea trimisă la promulgare, aceasta urmează a se aplica şi contractelor de credit aflate în derulare.

Şeful statului consideră că lipsa indicării exprese a articolelor din Codul civil de la care se derogă poate genera dificultăţi cu privire la aplicabilitatea acelor reguli referitoare la specificul transmiterii dreptului de proprietate şi al stingerii obligaţiilor, cum ar fi: starea bunului la momentul transmiterii, situaţia datoriilor locative şi a taxelor către stat datorate de debitorul proprietar, obligaţia de a răspunde pentru viciile lucrului şi pentru evicţiune, lipsa acordului codebitorului, situaţia terţilor interesaţi etc.

Iohannis mai arată că Legea privind darea în plată nu se corelează cu dispoziţiile OUG 60/2009 privind unele măsuri în vederea implementărilor programului "Prima casă".

"Prin faptul că dispoziţiile legii trimise la promulgare nu conţin referiri la normele programului 'Prima casă', nu se înţelege dacă acestea sunt implicit abrogate sau sunt menţinute având în vedere caracterul lor special", adaugă şeful statului.

Preşedintele susţine, în cererea de reexaminare, că Legea nu se corelează nici cu prevederile Legii nr. 151/2015 privind procedura insolvenţei persoanelor fizice, care prevede că liberarea de datorii nu poate fi posibilă decât în condiţiile stabilirii stării de insolvenţă a persoanei fizice.

Totodată, şeful statului precizează că Legea nu respectă cerinţele de tehnică legislativă prevăzute de Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative.

"Sub aspectul cerinţei legale de respectare a unităţii terminologice, subliniem faptul că legiuitorul operează cu expresii diferite, folosind la art. 1 expresia contract de credit, iar la art. 5 noţiunea de contract de credit ipotecar. Normele sunt neclare întrucât există mai multe categorii de credite cu garanţii ipotecare, printre care amintim creditul ipotecar pentru care s-a constituit ipotecă pe imobilul cumpărat, creditul pentru investiţii imobiliare ce se obţine pentru construcţia de imobile, caz în care nu se poate institui ipotecă pe bunul ce se va construi, dar se instituie pe alte bunuri imobile, credite de consum, descoperiri de cont care sunt acoperite cu garanţii imobiliare", arată Iohannis.

De asemenea, şeful statului consideră că legea transmisă la promulgare nu respectă nici cerinţele tehnic-legislative privind menţiunile referitoare la transpunerea actelor europene.

Plenul Camerei Deputaţilor a adoptat, în noiembrie, ca for decizional, cu 233 de voturi "pentru", un vot "împotrivă" şi o abţinere, proiectul de lege privind darea în plată a unor bunuri imobile în vederea stingerii obligaţiilor asumate prin credite.

Proiectul de lege prevede că debitorul are dreptul să stingă creditul ipotecar prin transmiterea către creditor a dreptului de proprietate asupra bunului imobil ipotecat în favoarea creditorului, fără a mai plăti altceva.

În ultima perioadă, de când Legea dării în plată a fost aprobată în Parlament, au avut loc controverse aprinse între părţile implicate - iniţiatori, bănci, BNR şi consumatori.

Opinia Cititorului ( 29 )

  1. KO sektantu. Carpa, genunche in mufa, calcai in ochi. Ti-a trecut promulgarea printre urechi pocait manipulator odios. Jar mananci in Romania, pleaca sa predici la fratii tai.

    1. poate sa-l numere si pana la 210 ca tot nu se mai ridica

      :))) tare rau asta, cred ca plesneste pipota in pastorul neo-protestant. E clar acum, nu? Legea ajunge inapoi in parlament, idiotii de acolo care nu stiu nimic decat altceva decat campanie pe galeti si pungi vor asculta numai de vointa poporului amarat condus de profetul Dan, vor trimite legea la fel, ajunge pe la CCR, le dau si aia cu rahat in ochi si gata! De asta postacii de gen Anton Paul, Dan, Voivozeanu(amaratul cu vila) si alti sustinatori sunt asa tacuti. Unii acum ameninta ca isi dau foc daca nu le trece legea.

      Pastore, frate Dan, adevarat iti spun eu tie, Domnul, Dumnezeul nostru a spus ca nu e bine sa doresti si raul altuia si sa arunci pizma si hula asupra capului sau. Hai sict..., pardon, hai sanatate tu si oamenii tai de bine care vroiau sa blocheze creditarea ca sa impuste doi iepuri deodata, sa scape de datorii si sa ii trimita si pe altii in chirie, ca daca ei stau in chirie, sa stea toata lumea. In afara de Voivozeanu, nu, asta e alta treaba. Asta avea nevoie de o lege care sa blocheze creditare si care sa dea unor familii de oameni care muncesc, care sunt solvabili, care s-au sacrificat doar doua solutii: 1, chiria, 2 sa scoata zeci de mii de euro din pamant, doar pentru avea el nevoie de un instrument cu care sa isi negocieze ratele la vila din Bragadiru.

      Apropo, frate Dan, pe prietenul cu vila de ce nu il sfatuiesti sa se mute la bloc, ca poate nu isi permite mastodontu'? Ca erati toti mari experti cu sfaturi de gen:"problema locativa a tinerilor se rezolva prin chirii", "nemtii stau in chirie, romanii prosti si indoctrinati vor case", "daca nu iti permiti credit, mai bine nu il lua", "du-te la ma-ta" si multe alte pilde de genul asta.  

      sa stea pastoru in chirie ca eu m am saturat sa spun la copilu meu ca nu poate sa umble la jucari ca trebuie sa ne mutam. am plecat afara ca sa strang bani pentru avans la banca ca ma am mutat de 6 ori din 2012 incoace nu ca sa nu mai pot sa iau casa la copil ca asa vreael,

      au iesit postacii bancilor..........uraaaaaaaaa. ...mai aveti putin de asteptat hotilor, apoi?

      tare prosti mai sunteti! postaca e ma ta si tot neamu de datornici.dece nu platesti cei esti obligat si vrei sa plateasca altii nu tie rusine magarule?

      nu platesc pt ca ma furati hotilor!

      si te-ai intrebat vreodata daca mai pot sa platesc?

      dupa limbajul folosit i-mi dau seama ca va atacam unde va doare cel mai tare!A-ti furat romanii si acum trebuie sa platiti!

      Vaaaaaiiiiii ce urat ! Asa va invata la voi in secta? Sa urati si sa pizmuiti? Sa nu va pese de problemele altora. Sa ii faceti victime pe aia care isi prezinta dramele cu credite si postaci pe aia care isi spun problemele intampinate cu diversi proprietari cretini prin chirii? Asa va invata pastorul Dan, Voivozeanu, "victima" cu vila cat 5 apartamente si misionarul Ewald Frank?

      Nu inteleg de ce o publicatie respectabila ca Bursa asculta numai de parerea restantierilor si nu si de aceea a celor ce le vor plati efectiv datoriile. Vad ca in zilele de astazi este un titlu de glorie sa devii restantier, esti ajutat, iti este permis sa dai sfaturi vis-a-vis de situatia locativa a celor afectati de tine, dai sfaturi bancilor, redactezi legi, esti vazut ca o victima a sistemului chiar daca stai intr-o vila impunatoare, asa cum este cazul domnului Catalin Voivozeanu sau al doamnei Raluca Andreea Bejan. In schimb daca esti un om chibzuit, cu toate datoriile la zi, cu calcule facute la sange, chiar si cu o bruma de economii, esti foarte condamnat pentru ca nu iti vezi lungul nasului si vrei sa iti cumperi o casa, nu esti in pas cu occidentul pentru ca acolo se sta cu chirie, esti creier spalat pentru ca iti permiti sa intrebi cum vei fi afectat de o anumita lege, esti postac pentru ca iti permiti sa intrebi de ce planurile tale de viitor calculate si dramuite la leu vor fi date peste cap din cauza unor indivizi care se lauda pe net ca de maine nu mai au CHEF sa isi plateasca obligatiile. Este asta oare tara in care vrem sa traim? Este o crima sa nu vrei sa platesti tu greselile altora? Vrem sa ne crestem copiii intr-o tara in care ziarele sunt pline de interviuri ale celor care nu mai au chef sa isi plateasca ratele? Oameni care, asa cum am mai spus, nu sunt deloc amarati dar vor o lege care sa ii avantajeze lovind in cei care nu au nicio legatura cu problemele lor. Este rusinoasa situatia. Ca sa terminam complet cu speculatiile "eroilor" ii anunt pe aceasta cale ca imediat dupa sarbatori se va lansa o pagina de Facebook, un grup, unde isi vor exprima parerea si cei ce vor resimtii pe pielea lor, a copiilor si famiilor lor, in planurile lor de viata, in buzunarele lor, legea acestor domni. Pagina se va numi :"Nu ne dati in plata!" Acolo domnul Dan si ai lui o sa poata vedea "postacii" si alti spalati pe creier cu identitati cu tot, iar grupul acela va face un lobby de bun simt, pentru o lege dreapta si care sa nu tulbure viata si planurile nimanui.Cred ca se vor strange foarte multi postaci, analfabeti, spalati pe creier, prosti, etc. Cu stima, ne revedem pe Facebook.

    E foarte fascinant cum face cineva care este interesat de...... să invoce/inventeze un principiu, care să îl sprijine în teorie, nu în practică!

    Cizma UE a reusit Draghi sa ne-o puie...ce mama lui Iohalalanis nu s-a inteles ?

    Cinteza si cu ai lui fac parte din poporul ales ! 

    La munca imprumutatilor ca doar burtile lui Draghi cu ciolane rupte se umple. 

    1. Trebuie doar sa te intrebi de ce bancile nu au dorit intrarea in zona Euro. Maestrul Draghi are si alte preocupari, e adevarat nu asa de importante ca cea legata de legea darii in plata. Uitati-va la cuvantul ADECVAT si vedeti unde il gasiti...

    Iese seful BCE sa garanteze furtul?

    1. Mai bine intreaba de ce scrisoarea e in limba Romana. Eu i-am povestit despre frumoasele plaiuri mioriticce., Insa nu cred sa.fi invatat limba Romana in cateva luni.

      Domnule Bestea, trebuie sa constati/esti obligat sa observi ca unii au mintea limpede. 

      Prin alte zari nu tine asta cu o dam ca-i buna (mai ales) pentru noi. 

      Poti face o paralela intre Legea darii in plata si votarea indemnizatiilor pentru pensionarii parlamentari, in conditiile nemajorarii salarilor pentru bugetari. Adica, ce efect are legea pentru amaratul imprumutat cu 30 -40 mii franci elvetieni fata de milioanele imprumutate de catre potentati, respectiv efectul majorarii cu ?% salariu bugetar vs indemnizatie de (doar) 4500 lei/luna pentru un amarat de parlamentar iesit la pensie dupa ce pe toata perioada mandatului a avut salariu de mizerie/diurne /cazare hotel/ca sa nu mai punem la socoteala peschesurile si afacerile pe feuda in care a fost votat.

      Poti? 

      si nu comentez modul in care se resfrange asupra celor potentati.

      Interesant; de ce nu comentezi, nu poti sau nu vrei? 

    Caracatita finaciar-bancara isi intinde tentaculele peste tot. Poti scapa o data, de doua ori, dar nu la nesfarsit...

    daca parlamentul intoarce legea la promulgat ,care o sa mai fie reactia presedintelui?ca acum se leaga de niste chichite (sigur nedescoperite de el ,ca nu-l vad asa jurist),dar daca parlamentarii rezolva asta ,ce ne va mai spune apoi presedintele?

    1. Pai nu va mai spune nimic. Daca parlamentarii intor legea ea intra in vigoare si gata. Iti expica juristul Piparus mincinosul. Asta nu inseamna ca e o lege buna sau va fi o lege buna.

      Vrei exemple de legi retrimise la parlamen apoi intoarse si intrate in vigoare cu toate ca nu sunt bune? Pai legea pensiilor speciale.  

      Sau legi intrate in vigoare cu toate ca nu sunt in regula? Uite, legea cu cainii ciobanilor si cu pasunatul, legea cu supraacciza la benzina, legea insolventei. Sunt destule. 

      Sau tu crezi ca daca prostia lui Piperea si Zamfir intra in vigoare e o dovada ca e o lege corecta? Nu, tot o lege cu dedicatie o sa fie si un abuz dar care nu a putut fi impiedicat. 

      nu cumva i-a fost frica s-o promulge?acu intorcand-o in parlament arunca responsabilitatea pe umerii astorlalti.e un joc politic ,un joc de care depind multi

      Stai linistiti ca chiar daca trece ajunge la CCR si se termina povestea. Pune in calcul ca intr-un an se trezesc si toti cei carora li se va inchide usa bancii in nas cand vor vrea case si clar bancile vor arunca vina pe oamenii lui Piperel.

    Adevarul e pe la mijloc.Daca unele banci nu ar fi fost asa de nesimtite nu se ajungea la aceasta lege.Asa ca slugilor pliscul mai mic si mai logic.Daca vorbiti de dl dela BCE apara bancile si mai ales o banca italiana.

    sistemul bancar din Romania e putred.asta nu trebuie s-o ne spuna nimeni!toate contractele de imprumut sunt pline de clauze abuzive,de cotcarii juridice care sunt in avantajul lor!daca se continua lupta asta s-ar putea sa avem o sansa noi astia imprumutati in euro,chf sau alte monede exotice! daca nu noi ,macar copii nostri!

    Vai de obrazul (pardon, curul tau) Piperea, tare sifonat vei iesi din aceasta aventura. 

    1. in ciuda modului buimac in care a masterat criza Oltchim, Este in ceea ce.priveste BNR magnific. Acum intreg mapamondul afla ca un avocat a incurcat trebile lui nea Treichl. Si cat de bine se intelegeau la inceput, mai ales cand nu pricepea de ce BCR a refuzat sa se inscrie la pomana porcului, adica mass credala vreau sa spun, pentru intelepti desigur

    v-ati bucurat ca aveti posibilitatea sa faceti 'o afacere' si v-ati repezit la credite in CHF. v-ati milogit zadarnic pe la banci si ANF. acum cand s-au gasit cativa smecheri interesati in lansarea unei legi favorabile inclusiv voua, nu mai aveti rabdare.

Comanda carte
veolia.ro
Apanova
digi.ro
aages.ro
danescu.ro
librarie.net
Mozart
Schlumberger
arsc.ro
Stiri Locale

Curs valutar BNR

15 Noi. 2024
Euro (EUR)Euro4.9765
Dolar SUA (USD)Dolar SUA4.7057
Franc elveţian (CHF)Franc elveţian5.3012
Liră sterlină (GBP)Liră sterlină5.9660
Gram de aur (XAU)Gram de aur388.7340

convertor valutar

»=
?

mai multe cotaţii valutare

Cotaţii Emitenţi BVB
Cotaţii fonduri mutuale
Mirosul Crăciunului
Teatrul Național I. L. Caragiale Bucuresti
petreceriperfecte.ro
targuldeturism.ro
gustulitaliei.ro
Studiul 'Imperiul Roman subjugă Împărăţia lui Dumnezeu'
The study 'The Roman Empire subjugates the Kingdom of God'
BURSA
BURSA
Împărăţia lui Dumnezeu pe Pământ
The Kingdom of God on Earth
Carte - Golden calf - the meaning of interest rate
Carte - The crisis solution terminus a quo
www.agerpres.ro
www.dreptonline.ro
www.hipo.ro

adb