ING Bank România a intrat pe segmentul finanţării agriculturii destul de târziu, în anul 2015, potrivit domnului Marius Gavrea, Business Strategy Lead, Agri Financing Products în cadrul instituţiei, care menţionează că, în timp, această componentă a devenit importantă în strategia de dezvoltare a băncii.
Marius Gavrea a declarat vineri, într-o întâlnire cu jurnaliştii, că în finanţarea agriculturii există riscuri şi costuri mai mari decât în finanţare altor domenii. Prima provocare în materie o reprezintă, potrivit reprezentantului ING Bank România, riscurile pe care le implică acest domeniu - cum sunt riscurile legate de vreme, ori cele legislative (care privesc subvenţiile, spre exemplu). A doua provocare o reprezintă costurile de împrumut, generate de faptul că lucrătorul bancar trebuie să se deplaseze în teritoriu ca să cunoască fermierul şi să vadă pentru ce este solicitat creditul. Mai mult, şi alte departamente din bancă sunt prinse în procesul de aprobare a creditului, cum sunt cel juridic şi cel de risc, care analizează garanţiile.
Marius Gavrea ne-a declarat că, de când a intrat pe piaţa finanţărilor rurale, ING Bank România a adus circa 165 de milioane de euro în acest sector.
Potrivit domniei sale, ING a identificat trei abordări în finanţarea agriculturii, şi anume: produsele strandard ale unei bănci generaliste nu se potrivesc domeniului; fermele mai mari - jucătorii mai mari din acest business - sunt de preferat întrucât finanţarea acestora oferă "un confort mai mare" creditorului; băncile trebuie să creeze produse specializate pentru această nişă.
"Din 2015 am încercat să construim o fundaţie pe care să credităm mai departe, iar în ultima perioadă mergem mult mai intens spre agricultură", a afirmat Marius Gavrea, percizând că ING a încercat să realizeze fluxuri separate de analiză, în funcţie de valoarea creditului acordat şi de dimensiunea afacerii debitorului, iar pentru credite până la două milioane de lei, decizia este una rapidă.
Domnia sa a explicat că există clienţi cu nevoi mai reduse, care sunt duşi pe fluxul automat (care presupune un scoring), şi clienţi mai complecşi, precum fermele care fac procesare, pentru care ING are fluxuri normale. Marius Gavrea a adăugat că decizia băncii s-a dovedit a fi una bună pentru că mai bine de 80% dintre clienţi s-au calificat pe fluxul automat.