MEGA MOSCHEE Politicienii în funcţii înalte sunt pro, candidaţii pentru locale se opun

Scandalul legat de construirea unei moschei în Capitală a revenit în atenţia opiniei publice. Cum campania electorală pentru alegerile locale se află în plină desfăşurare - desigur, neoficial - acest subiect va fi folosit din plin în următoarele două luni. Este interesant de observat că politicienii care se află în funcţii înalte au o atitudine moderată, chiar în favoarea acestei construcţii, în timp ce colegii lor, care vizează un post de primar sau consilier, se manifestă puternic în defavoarea construirii moscheii. O situaţie similară se poate vedea şi în ceea ce priveşte declaraţiile legate de primirea sau nu a refugiaţilor.

Întâlnirea dintre preşedintele Klaus Iohannis şi omologul său turc, Recep Erdogan, a readus în discuţie acest subiect sensibil, care a creat multe discuţii în contradictoriu în urmă cu un an. După ce preşedintele turc a anunţat că va acorda sprijin construirii unei moschei la Bucureşti, Klaus Iohanis a confirmat că în curând vor fi demarate lucrările: "În ce priveşte construcţia din Bucureşti, aţi auzit în care fază ne aflăm. Pot să confirm acest lucru, pot să confirm că s-a ajuns în faza solicitării autorizaţiei de construcţie. După cum ştiţi, chestiunea este de competenţa Primăriei şi se lucrează la aceste documentaţii". Preşedintele Camerei Deputaţilor, Valeriu Zgonea, s-a declarat în favoarea acestui proiect: "Este o decizie pe care a luat-o Guvernul României şi nimeni din Parlament, la momentul respectiv, nu a contestat-o. Vă reamintesc că sunt foarte mulţi parlamentari care sunt de origine musulmană şi sunt aleşi, am avut şi în Guvernul PSD o doamnă ministru care era din această comunitate. Nu văd niciun impediment. România este, în acest moment, o oază de stabilitate, pentru că a găsit o soluţie unică în Europa şi în această zonă a lumii de cooperare şi între religii.

Comunitatea musulmană din România este veche, este respectată şi este moderată. Avem relaţii foarte bune cu toate statele din Asia şi din Asia Mică. Prezenţa preşedintelui Adunării Naţionale din Republica Islamică Pakistan în România, pentru prima dată în istoria relaţiilor noastre parlamentare, arată deschiderea pe care o avem şi abordarea diferită, care ne permite să avem rezultate acolo unde alţii au probleme. Toleranţa naşte toleranţă, intoleranţa naşte intoleranţă, să nu uitaţi acest lucru. Fostul premier Victor Ponta a fost atacat în dese rânduri pentru atitudinea sa legată de acest subiect. În septembrie 2015 i-a acuzat de populism pe politicienii care critică acest proiect doar ca să dea bine în faţa unei părţi din electorat: " România e o ţară model de convieţuire paşnică între confesiuni. Dacă avem câte un nebun care vrea să arunce ţara în aer, avem legi şi instituţii. Repet, suntem un model de convieţuire. (...) Avem prevederi legale şi instituţii care pot să ii sancţioneze sau să-i răcorească pe cei cu creierii încinşi. Problema este că uni politicieni, din populism sau pentru că nu îi mai băgaţi în seamă, fac tot felul de declaraţii aberante să nu primim musulmani că sunt toţi terorişti, ceea ce este o aberaţie, şi că trebuie să închidem graniţele şi să nu primim pe nimeni. Serios? Dar când românii au mers în Europa, ne-a plăcut. Cum să închidem graniţele? Declaraţiile acestea populiste trebuie să le calmăm."

În schimb, politicienii din opoziţie sau care se pregătesc pentru viitoarele alegeri, au poziţii mult diferite de ale colegilor de pe scena politică. Fostul preşedinte, Traian Băsescu se află printre cei mai vocali contestatari ai construcţiei: "Parte din islamizare este construcţia accelerată de moschei peste tot în Europa. Eu zic, ca dobrogean şi ca bucureştean adoptat, că România are atâtea moschei câte îi trebuie pentru a acoperi nevoile musulmanilor trăitori în România. Nu avem nevoie de un proces accelerat de islamizare generat de năravurile pe care, aşa cum şi preoţii ortodocşi le au, «veniţi popor la mine», la fel fac şi imamii islamişti şi adună cât mai mult popor în jurul lor. Este bine ca România să rămână creştină, să îşi urmeze drumul ei de ţară creştină, poporul român să îşi urmeze drumul de popor creştin, şi să nu trecem la un proces nejustificat de a creşte impactul cultului islamist, a musulmanismului în România. Dacă Iohannis tot i-a propus lui Erdogan, ca şi Ponta, că, gata, este ca şi ridicată moscheea, sper că după ce îşi termină primul mandat la Cotroceni, să se întoarcă la Sibiu şi să nu se facă muftiu la Bucureşti". Gabriela Vrânceanu Firea, candidatul PSD pentru primăria Capitalei, are o atitudine mai puţin tranşantă decât colegii de partid Ponta şi Zgonea: "Acuma este vorba, până la urmă, şi de bugete, şi de priorităţi şi, dacă bucureştenii vor dori să se construiască şi o moschee la Bucureşti, administraţia va trebui să facă ceea ce cred aceştia. Mi se pare foarte important ca atât polticienii care au funcţii guvernamentale, cât şi cei care sunt reprezentanţi ai administraţiei publice locale să nu mai ia decizii după cum cred ei înşişi şi familia lor eventual, ci doar după o consultare publică foarte serioasă, după un referendum, chiar dacă nu neaparat din punct de vedere legal, ci o consultare cât mai largă publică. Şi, dacă răspunsul va fi "da', va trebui să acţionăm în consecinţă. Dacă există nemulţumiri, ezitări, frustrări, atunci nu cred că trebuie să obligăm bucureştenii să suporte din bugetul lor ceva cu care ei nu sunt confortabili". Liberalul Ludovic Orban a declarat că în cazul în care va fi ales nu va autoriza construcţia unei moschei în Bucureşti: "Ca primar general trebuie să respecţi voinţa bucureştenilor, iar în toate cercetările pe care le avem, bucureştenii se opun ridicării acestei construcţii. 75% dintre locuitorii Bucureştiului se opun proiectului."

Guvernul condus de Victor Ponta a adoptat în mai 2015 o Hotărâre de Guvern prin care Muftiatul Cultului Musulman din România a primit gratuit un teren în suprafaţă de 11.295 mp, situat în Bucureşti pe Bulevardul Expoziţiei .