Meleşcanu: STS a repartizat circa 500 de telefoane în plus faţă de numărul secţiilor de vot

Preşedintele Comisiei de apărare de la Senat, liberalul Teodor Meleşcanu, a declarat că STS urmează să clarifice cui a repartizat toate cele 22.000 de terminale telefonice destinate preşedinţilor de secţii de vot, în condiţiile în care numărul secţiilor este de circa 21.500, precum şi persoanele care au avut acces la numerele de telefon alocate de STS pentru organizarea alegerilor.

În urma audierii directorului STS, Marcel Opriş, la Comisia de apărare, Meleşcanu a precizat că şeful serviciului a afirmat în faţa senatorilor că la listele cu numerele de telefon repartizate de STS preşedinţilor de secţii de votare au avut acces membrii Biroului Electoral Central, ai birourilor electorale judeţene, prefecţii, dar posibil şi unii subprefecţi, precum şi angajaţi ai Ministerului Administraţiei şi Internelor (MAI), autoritatea care a organizat alegerile.

Teodor Meleşcanu a explicat: "Directorul STS ne-a prezentat dis-poziţiile legale, documente care se referă la dispozitivul pe care STS l-a avut în funcţiune la alegeri. Domnul Opriş ne-a asigurat că toate mijloacele de comunicaţii pe care STS le-a pus la dispoziţie - e vorba de vreo 22.000 de telefoane, pentru peste 21.500 de secţii, şi sis-temele de comunicaţie de la birourile judeţene la BEC - au fost securizate. (...) La întrebarea noastră , domnul Opriş ne-a informat că dispuneau de astfel de numere membrii BEC, ai birourilor judeţene, prefecţii şi alte persoane, probabil de la MAI. Prefecţii au avut toţi, dar se pare că au avut şi sub-prefecţii".

Senatorul liberal a precizat că persoanele care au dat SMS-uri cu caracter electoral unora dintre preşedinţii secţiiilor de votare nu puteau proveni decât dintre angajaţii STS sau dintre cei care au dispus de listele cu aceste numere de telefon.

Totodată, Meleşcanu a menţionat că SMS-urile în cauză au fost trimise de pe cartele preplătite, conform verificărilor STS prezentate de generalul Opriş.

Senatorul liberal a explicat: "Dânsul ne-a spus clar că aceste telefoane erau securizate în sensul că numai ele puteau trimite informaţii sau puteau efectua convorbiri în reţea, dar în privinţa legăturii cu exteriorul, oricine putea să dea mesaje. Acele mesaje au fost transmise la nivel judeţean, de pe anumite numere de telefon, cu cartele preplătite. Domnul Opriş a promis ca în perioada următoare să continue să efectueze cercetări cu privire la traficul de primire şi transmitere de informaţii, date, mesaje pe aceste telefoane".

• Sistemul de comunicaţii de la alegeri prezintă vulnerabilităţi

O altă chestiune pe care senatorii i-au cerut lui Opriş să o clarifice se referă la posibilitatea ca PD-L să fi avut acces la infrastructura STS pentru a efectua numărătoarea paralelă a voturilor din turul doi al alegerilor prezidenţiale. Potrivit lui Meleşcanu, generalul Opriş le-a declarat senatorilor că softul pentru numărătoarea oficială a votului nu a fost în responsabilitatea STS, ci a Biroului Electoral Central, fiind operat de angajaţi ai Institutului Naţional de Statistică, aflat în coordonarea MAI.

Teodor Meleşcanu a declarat: "Cum este posibil ca un partid politic să aibă, practic, în acelaşi moment cu BEC, rezultatele alegerilor şi cu o acurateţe impresionantă? Răspunsul a fost că STS nu s-a ocupat decât de comunicaţii, softul şi prelucrarea au fost la BEC, unde s-a lucrat cu personal de la INS".

Totodată, senatorii au menţionat că datele pentru numărătoarea paralelă a voturilor ar fi putut fi stocate şi transmise prin intermediul unor dispozitive externe de memorie, însă în acest caz STS nu putea interveni pentru securizare.

Vicepreşedintele Senatului a precizat: "Domnul general garantează pentru integritatea acestor comunicaţii, care nu puteau fi interceptate. Dar şi dânsul recunoaşte că, în cazul în care cineva a luat pe un stick şi a transmis date, e o problemă care nu intră în competenţa STS-ului".

În urma audierii lui Opriş la Senat, s-a ajuns la concluzia că sistemul de comunicaţii de la alegeri prezintă vulnerabilităţi, semnalate şi anterior de şeful STS.

"Din discuţiile cu domnul Opriş, am înţeles că şi în trecut STS a făcut propuneri de îmbunătăţire a securizării sistemului de comunicare des-tinat alegerilor, care dintr-un motiv sau altul nu au fost acceptate, şi, de asemenea, a fost o recunoaştere a membrilor comisiei că sistemul are vulnerabilităţi, care vor trebui rezolvate pe viitor", a conchis Me-leşcanu.

Potrivit lui Meleşcanu, senatorii l-au chestionat pe şeful STS şi în legătură cu transmiterea datelor de la secţiile de votare din străinătate, dar Opriş a explicat că aceasta nu intră în atribuţiile serviciului.

Astfel, Comisia de apărare a Senatului a decis ca, săptămâna viitoare, să invite la audieri reprezentanţi ai Ministerului Afacerilor Externe, care s-au ocupat de organizarea votului din străinătate, precum şi ai Institutului Naţional de Statistică, pentru a îi lămuri pe senatori în legătură cu vulnerabilităţile sistemului de centralizare a voturilor.