MIHAI IONESCU, ANEIR: "Exportăm în Turcia ce produc investitorii turci la noi"

Piaţa turcă a devenit una de referinţă pentru România, din punct de vedere comercial, situându-se între primele zece locuri, atât la exporturi, cât şi la importuri, evidenţiază Mihai Ionescu, preşedintele Asociaţiei Naţionale a Exportatorilor şi Importatorilor din România (ANEIR).

Domnia sa ne-a explicat: "După 1989, ambasadorul turc a avut sarcină de la şeful Guvernului de atunci să rămână în România până când relaţiile comerciale dintre cele două ţări ajung la 1 miliard de dolari. Oficial, aveam doar jumătate din această sumă, dar neoficial, se făcea un comerţ însemnat cu tot felul de mărfuri, românii mergând în Turcia şi cumpărând produse alimentare şi din domeniul confecţiilor. Astăzi, ţintim să ajungem la zece miliarde de dolari - schimburi comerciale".

Turcii sunt foarte agresivi din punct de vedere al investiţiilor, ne-a mai spus domnul Ionescu, adăugând: "Zilele viitoare se va deschide la Craiova o capacitate de producţie în domeniul alimentar de câteva zeci de milioane de euro. De asemenea, turcii sunt prezenţi în industria de rulmenţi, la Bârlad volumul exporturilor fiind de 100 milioane euro, în condiţiile în care fabrica de la Braşov s-a închis. O altă investiţie semnificativă este Arctic Găeşti, unde vor fi produse şi maşini de spălat vase. Sunt foarte multe IMM-uri care produc în România şi exportă atât în Europa, cât şi în afara ei. Turcii au făcut investiţii de referinţă în România, care au condus la creşterea exporturilor noastre şi sunt de admirat pentru acest aspect. Producând la noi, au contribuit şi la reducerea importurilor. De aceea, reprezintă un exemplu de contribuţie a investitorilor străini la creşterea exporturilor şi la reducerea importurilor".

• Preşedintele ANEIR: "Noi nu avem ce să oferim Turciei din producţia autohtonă"

Investiţiile româneşti în Turcia sunt foarte reduse, valoarea exporturilor noastre către Turcia crescând în baza produselor fabricate de turci în România, ne-a mai spus Mihai Ionescu. "Ţara noastră nu are capital să meargă în zona respectivă, unde concurenţa este teribilă. Şansa este ca investiţiile turceşti în România să crească, pentru a creşte şi exporturile româneşti spre Turcia. Noi nu avem ce să oferim Turciei din producţia autohtonă", ne-a declarat preşedintele ANEIR, precizând că investiţiile turceşti stau la baza exporturilor româneşti către Turcia.

Vicepremierul Costin Borc, ministru al Economiei, Comerţului şi Relaţiilor cu Mediul de Afaceri, susţine că oferta României pentru piaţa turcă este generoasă şi corespunde necesităţilor acesteia.

În cadrul discuţiilor referitoare la dezvoltarea raporturilor economice şi comerciale purtate cu Lutfi Elvan, ministrul turc al Dezvoltării, domnul Borc a apreciat importanţa relaţiilor româno-turce, rolul Turciei în comerţul exterior al ţării noastre, ca prim partener extracomunitar, şi a subliniat necesitatea diversificării exportului românesc, precum şi a intensificării investiţiilor reciproce, indicatori relevanţi în consolidarea parteneriatului economic.

Lutfi Elvan a dat asigurări asupra stabilităţii mediului de afaceri din ţara sa, România rămânând un partener strategic pentru Turcia.

Potrivit Agerpres, cei doi oficiali au convenit ca discuţiile pe fiecare palier al colaborării economice bilaterale să fie reluate, în toamna acestui an, la Ankara, în cadrul sesiunii Comisiei mixte interguvernamentală de colaborare economică româno-turcă, preşedinţia română fiind asigurată de viceprim-ministrul Costin Borc.

• Mihai Ionescu: "Au fost deconspirate multe reţele de evaziune fiscală cu evazionişti turci"

Turcii fac parte din grupa campioană la evaziune fiscală, este de părere Mihai Ionescu, menţionând: "Pentru importurile de materie primă evită plata obligaţiilor în vamă, plimbând mărfurile prin numeroase firme fantomă. Au fost deconspirate multe reţele de evaziune fiscală cu evazionişti turci. Aduc tot felul de produse de la ei, de la banane şi portocale, pentru care nu plătesc TVA. Chiar şi la export sunt cunoscute cazuri de evaziune, cum a fost cel în care au scos din ţară motoare fără să plătească taxele".

Domnul Ionescu a concluzionat că există atât turci de foarte bună calitate, cât şi din cei care prejudiciază bugetul statului şi fac concurenţă neloială celorlalţi actori economici din ţară.

• Coface: "Incertitudinea economică din Turcia poate avea un efect indirect asupra relaţiilor comerciale desfăşurate cu România"

Măsurile radicale implementate de guvernul turc care au urmat tentativei de lovitură de stat au alimentat nesiguranţa investitorilor internaţionali, apreciază specialiştii Coface.

Aceştia menţionează: "Deţinerile portofoliilor de investiţii de capital de către investitorii non-rezidenţi au scăzut cu aproape 20% în mai puţin de o săptămână, de la 46 miliarde dolari în 15 iulie, la 38 miliarde dolari în 22 iulie. Turcia a pierdut, astfel, aproximativ 12 miliarde dolari din investiţiile de capital deţinute de investitorii non-rezidenţi în ultimele trei luni, aceste retrageri de capital alimentând presiuni asupra deprecierii lirei turceşti şi scăderii bursei. În acest context, în câteva săptămâni de la tentativa loviturii de stat, lira turcească s-a depreciat cu aproximativ 6% faţă de dolarul american, în timp ce indicele reprezentativ al bursei de valori din Turcia (XU100) a pierdut 12%, în acelaşi interval de timp.

Represaliile urmate după tentativă s-au extins şi în sectorul financiar, prin demiterea unor analişti şi prin retragerea licenţelor de funcţionare aferente caselor de brokeraj de către autoritatea de supraveghere, în urma emiterii unor rapoarte care tind să creeze aşteptări negative cu privire la situaţia din Turcia.

Incertitudinea economică poate avea un efect indirect asupra relaţiilor comerciale desfăşurate cu România, în condiţiile în care comerţul bilateral înregistrat între cele două ţări este semnificativ, consideră Coface.

Turcia ocupă locul al 5-lea ca destinaţie a exportului românesc şi locul 1 între statele non-UE, respectiv locul al 11-lea ca ţară de origine a importurilor. După aderarea la UE, România a menţinut o balanţă comercială pozitivă cu Turcia, ceea ce plasează această ţară pe locul al 5-lea între statele cu care ţara noastră înregistrează excedent în balanţa comercială. În ciuda relaţiilor comerciale bilaterale dezvoltate, aportul investiţiilor provenite din Turcia în fluxul de capital local este unul moderat.

Într-un clasament al investiţiilor străine directe cumulate pentru perioada 2008 - 2015, Turcia ocupă locul al 18-lea, cu un aport la totalul investiţiilor străine directe de doar 0,5%, în condiţiile în care principalii 5 investitori (Austria, Germania, Italia, Franţa şi Elveţia) au generat împreună aproape 72% din totalul ISD în perioada analizată, arată sursa citată.

Aceasta menţionează: "Conform datelor INS, după valoarea capitalului social, Turcia ocupă locul al 14-lea în clasamentul pe ţări de rezidenţă a investitiorilor în societăţi comerciale cu participare străină. Aceasta se reflectă şi în numărul relativ redus al companiilor locale cu capital turc. Mai exact, conform datelor Registrului Comerţului, 1.007 companii care au sediul social în România înregistrează acţionari cu domiciliul/sediul social în Turcia. Conform declaraţiilor financiare depuse la Ministerul Finanţelor pentru 2015, aceste companii au generat o cifră de afaceri cumulată de 4,8 miliarde lei şi un număr total de salariaţi de aproximativ 15.000. Analizând evoluţia în timp a companiilor locale care sunt deţinute de acţionari cu sediul social/domiciliul în Turcia, observăm următoarele:

- Creşterea constantă a numărului de companii în timp, de la 576 în 2008 la 1.007 în 2015. Totuşi, aceste firme generează sub 1% din cifra de afaceri la nivel naţional şi prezintă un grad ridicat de concentrare regională (9 din 10 sunt în Bucureşti şi în zona de S şi S-E) şi sectorială (jumătate din veniturile înregistrate în sectoare orientate către consum, respectiv distribuţie şi industria alimentară şi a băuturilor). Doar 2 din 10 companii locale deţinute de acţionari din Turcia au înregistrat profit în 2015 şi prezintă un grad de îndatorare redus (sub 70%), pentru acestea existând într-adevăr riscul repatrierii unor dividende către firmele mamă, pe fondul impozitelor locale reduse şi a nevoii accelerate de capital în mediul de afaceri din Turcia;

- Creşterea constantă a cifrei de afaceri medii, aceasta ajungând de la 4,2 milioane lei în 2008 la 4,8 milioane lei în 2015. În ciuda acestui fapt, avansul de aproximativ 14% în perioada analizată se datorează aproape exclusiv efectului nominal al creşterii preţurilor. Mai mult, creşterea veniturilor medii înregistrate de companiile locale cu capital turcesc a fost net inferioară mediei înregistrate la nivel naţional, respectiv 38%;

- Cifra de afaceri generată de companiile locale deţinute de acţionari din Turcia s-a dublat în ultimii 8 ani, crescând de la 2,4 miliarde lei în 2008 la 4,8 miliarde lei în 2015.

Această dinamică, cuplată cu creşterea numărului de angajaţi cu 10% în perioada analizată, precum şi trecerea acestor companii pe profit, a contribuit la creşterea veniturilor fiscale cu peste 500 milioane lei în perioada analizată.

Dinamica veniturilor companiilor locale deţinute de acţionari din Turcia se datorează, în mod special, gradului foarte ridicat de concentrare al acestora în ceea ce priveşte distribuţia regională şi sectorul de activitate. Mai exact, 87% din aceste companii sunt localizate în zona de S, S - E şi Bucureşti, în timp ce 54% din veniturile înregistrate de aceste companii sunt concentrate în două sectoare: comerţ cu ridicata şi distribuţie şi industria alimentară şi a băuturilor. Concentrarea foarte ridicată a companiilor locale deţinute de acţionari din Turcia în sectoare orientate către consum, corelată cu modelul de creştere economică a României, puternic dependent de acest factor, explică această creştere a numărului companiilor după 2008".

Referitor la situaţia din Turcia, Iancu Guda, Services Director Coface Romania CMS, a precizat: "Tentativa de lovitură de stat din Turcia, precum şi măsurile radicale care au precedat au alimentat foarte multă incertitudine în piaţa de capital. În mai puţin de o săptămână, lira turcească s-a depreciat cu aproape 6% faţă de dolarul american, indicele reprezentativ al pieţei de capital din Turcia a pierdut 12%, iar investiţiile de capital în Turcia ale non-rezidenţilor au scăzut cu 8 miliarde dolari. Turbulenţele respective se vor reflecta asupra României doar pe plan comercial, prin temperarea exporturilor româneşti orientate către Turcia, în condiţiile în care aceasta este principala ţară de destinaţie a exporturilor locale dintre ţările non-UE. În ceea ce priveşte impactul asupra mediului de afaceri românesc, acesta este foarte limitat pe fondul amprentei reduse în economia naţională a companiilor deţinute de capitalul turcesc".

Anul trecut, Turcia a continuat să fie principalul partener comercial extracomunitar al României şi al cincilea partener în cadrul schimburilor comerciale totale, respectiv a şasea piaţă de export şi al 9-lea furnizor la import.

La data de 31 mai 2016, valoarea schimburilor comerciale româno-turce a însumat 1,81 miliarde de euro, în scădere cu 0,7% faţă de situaţia primelor cinci luni ale anului 2015. Exportul a însumat 766 milioane de euro, în scădere cu 20,9%, iar importul a fost 1,04 miliarde de euro, cu 22,2% mai mare decât în primele cinci luni ale anului 2015. Soldul balanţei comerciale a fost în favoarea Turciei, cu 279,9 milioane de euro. La 30 aprilie 2016 erau înregistrate în România 14.888 societăţi comerciale cu capital turc, valoarea capitalului social subscris fiind echivalentul a 708,3 milioane de dolari, reprezentând 1,27% din totalul capitalului subscris de investitorii străini (în dolari SUA).

După valoarea capitalului social, Turcia ocupă locul al 16-lea în clasamentul pe ţări de rezidenţă a investitorilor în societăţi comerciale cu participare străină, în perioada 1991 - aprilie 2016, respectiv locul al treilea în clasamentul pe ţări de rezidenţă, după numărul de societăţi înregistrate în România.

În prezent, în ţara noastră activează 14.000 de firme turceşti, cu o cifră de afaceri cumulată de şase miliarde de euro.

În 2014, volumul schimburilor comerciale dintre Turcia şi România a depăşit şase miliarde de dolari, iar ambele ţări vor ca în viitorul apropiat schimburile comerciale să ajungă la 10 miliarde de dolari.

Datele pe primele şase luni ale acestui an arată că importurile noastre din Turcia au crescut cu 3,8% în ritm anual, până la 1,3 miliarde dolari, în timp ce exporturile României către piaţa turcă au scăzut cu 20,2%, până la 1,1 miliarde dolari.

Turcia este a 18-a economie a lumii şi a şaptea mare economie din Europa, cu un Produs Intern Brut de 720 de miliarde de dolari.