Ministerul Economiei scoate la mezat 64% din rezervele de cupru ale ţării

• Activitatea de exploatare a cuprului de la Roşia Poieni urmează să fie privatizată

Ministerul Economiei intenţionează să privatizeze activitatea de exploatare a cuprului de la Roşia Poieni, zăcământ în care se găseşte 64% din totalul rezervelor de cupru ale ţării noas­tre.

Anunţul a fost făcut de reprezentanţii Instituţiei Prefectului judeţul Alba, în urma unei vizite efectuate în zonă de secretarul de stat pentru Resurse Minerale, Alexandru Pătruţi, care a spus că Ministerul Economiei pregăteşte o altă soluţie şi anume privatizarea, informează Agerpres.

Exploatarea de cupru de la Roşia Poieni a mai figurat în urmă cu câţiva ani în Strategia de accelerare a privatizării şi atragerea de investiţii pentru agenţii economici din portofoliul Ministerului Economiei şi Comerţului (MEC) - Oficiul Participaţiilor Statului şi Privatizării în Industrie.

De altfel, şi în 2004 a existat intenţia privatizării acestei societăţi, scop în care au şi fost depuse patru oferte la MEC.

În final însă, în vara lui 2007, reprezentanţii unui consorţiu, format din societăţile Cuprom, Energo Mineral şi IPRONEF, au semnat un contract de cooperare cu CupruMin Abrud, societatea care exploata la Roşia Poieni.

Reprezentanţii Ministerului Economiei şi Finanţelor nu au fost de acord, la vremea respectivă, ca licenţa să ajungă în proprietatea consorţiului menţionat şi de aceea s-a ales varianta încheierii unui contract de colaborare (asociere).

Contractul prevedea realizarea la exploatarea minieră de cupru din Munţii Apuseni a unor investiţi totale de 155 milioane de euro, într-o perioadă de cinci ani, pentru protecţia mediului urmând să fie cheltuiţi 50 de milioane de euro.

Înţelegerea era pe o perioadă de zece ani, cu posibilitate de prelungire încă zece ani. La dispoziţia consorţiului au fost puse zăcământul, mijloacele fixe şi licenţa de exploatare.

Potrivit înţelegerii, de pe urma colaborării cu consorţiul amintit, statul român urma să se aleagă cu contravaloarea redevenţei miniere şi a unei cote părţi din profit.

Însă, după doar doi ani, la începutul acestei luni, consorţiul a denunţat unilateral contractul de cooperare deţinut cu statul român, reprezentat de societatea CupruMin Abrud, motivat de refuzul Ministerului Economiei de a renegocia respectivul contract şi de imposibilitatea financiară de a mai asigura ecologizarea zonei. Reprezentanţii Energo Mineral susţin că au investit la Roşia Poieni 38 de milioane de euro.

Pe lângă problema socială, rata şomajului ajungând la Abrud la 60% în urma închiderii activităţii de la Roşia Poieni, s-a ivit şi o altă problemă, de mediu, legată de necesitatea asigurării procesului de neutralizare a apelor acide din iazul de decantare de la Valea Şesii.

De altfel, şi şeful statului, într-o vizită efectuată la Roşia Poieni în urmă cu aproape două săptămâni, a afirmat că "este o crimă în pregătire" la iazul de decantare.

"Nu poţi să stai cu o asemenea bombă ecologică", a mai spus Traian Băsescu.

În prezent, susţin reprezentanţii Prefecturii Alba, în zonă, situaţia este stabilă, nu sunt poluări, iar apele acide vor fi neutralizate în continuare cu var până la închiderea litigiului dintre Energo Mineral şi CupruMin.

Faţă de alte unităţi industriale, exploatarea de la Roşia Poieni poluează prin nefuncţionare sau funcţionare la capacitate redusă, din cauza leşierii depozitelor de steril, iar apa bazică provenită de la uzina de preparare este singura sursă de neutralizare a apelor acide provenite de pe halde.

Iazul de decantare se întinde pe 130 de hectare şi cuprinde zeci de milioane de tone de steril, supuse unui fenomen de leşiere. Valoarea costurilor necesare ecologizării iazului se ridică zilnic la 100.000 de lei, fiind deversate în fiecare zi zeci de tone de lapte de var pentru neutralizarea apelor acide.

Un dezastru ecologic, cu implicaţii transfrontaliere, s-ar putea produce în Munţii Apuseni, dacă procesul de neutralizare a apelor cu caracter acid din iazul Valea Şesei nu va fi asigurat în continuare.

O eventuală undă de poluare a râului Arieş cu ape puternic acide ar putea ajunge la vărsarea în râul Mureş în minim 15-19 ore şi maxim 31-53 de ore, în funcţie de debit.

Înfiinţată în 1977, sub denumirea de Sucursala Minieră Abrud, exploa­tarea avea ca obiect principal de activitate extracţia şi prepararea minereurilor cuprifere sărace de la Roşia Poieni. Zăcământul era evaluat la peste un miliard de tone de minereu cu un conţinut mediu de 0,353 % cupru şi cu aproximativ 3,9 milioane de tone de metal.

Unitatea a fost pusă în funcţiune opt ani mai târziu, în 1985, fiind proiectată pentru o capacitate de nouă milioane de tone minereu extras şi prelucrat pe an.

Nivelul de producţie maxim a fost atins în 1988, cu o cantitate de 3,5 milioane de tone de minereu extras şi prelucrat şi o producţie de 5.100 de tone de cupru.