MINISTERUL MEDIULUI: Proiectul privind estimarea populaţiei de urşi prin probe ADN, implementat până la finele anului 2023

Urşii care trăiesc în România vor fi număraţi prin metoda ştiinţifică bazată pe probe ADN, în cadrul unui proiect în valoare de 53,5 milioane lei, din fonduri europene, iar implementarea acestuia va avea loc până la sfârşitul anului 2023, informează Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor (MMAP), într-un comunicat citat de Agerpres.

"Amprenta genetică este cea mai exactă metodă din lume de estimare a populaţiei de urşi. Acest proiect este şi o premieră ştiinţifică: această metodă nu a fost aplicată niciodată pe o populaţie atât de mare de urşi, aşa cum este cea a României. Totodată, este primul proiect finanţat din fonduri europene pentru managementul populaţiei de urşi. Vom demara colectarea în masă a probelor genetice din Carpaţii României la începutul anului viitor. Fiecare probă va avea coduri de bare şi va fi introdusă într-o aplicaţie informatică, devenind bază ştiinţifică şi de analiză. Datele vor fi interpretate pentru a afla câţi urşi trăiesc în România, dar şi care sunt zonele în care sunt cei mai mulţi urşi din ţară. Vom avea alături de noi, în acest proiect, şi parteneri internaţionali din Norvegia, Marea Britanie, Suedia, Slovenia şi Slovacia, a căror expertiză ne va fi extrem de utilă în acest demers", a declarat ministrul Mediului, Barna Tanczos, în conferinţa de prezentare a proiectului susţinută, miercuri, alături de ministrul Investiţiilor şi Fondurilor Europene, Cristian Ghinea.

Conform ministerului de resort, prelevarea probelor genetice va fi realizată cu ajutorul a peste 400 de specialişti din cadrul Romsilva şi gestionari ai fondurilor cinegetice, dar vor fi utilizaţi şi câini specializaţi în depistarea excrementelor de urs. Echipele care vor culege datele din teren vor transmite mai departe probele genetice către Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare în Silvicultură Marin Drăcea, unde acestea vor fi analizate în laborator şi interpretate.

Proiectul prevede, totodată, atât înfiinţarea unui complex pentru îngrijirea, reabilitarea şi protecţia acestei specii, cât şi achiziţia şi instalarea unor sisteme de protecţie.

"Un alt obiectiv este construirea unui complex de îngrijire a urşilor în pădurea Kronstadt, în judeţul Braşov, cu un buget de aproximativ 2 milioane de euro, pentru o populaţie de urşi de aproximativ 100 de exemplare, cu o suprafaţă de 60 de hectare. Complexul va fi dotat cu drone de hrănire şi monitorizare, soluţie care elimină contactul direct dintre urs şi om. Aici vor fi relocate acele exemplare care nu mai pot trăi în habitalul lor natural. De asemenea, proiectul prevede achiziţionarea şi instalarea de sisteme de protecţie a animalelor domestice, a culturilor şi a bunurilor populaţiei, a stânelor. Vorbim aici de 1.140 de garduri electrice de diverse tipuri, de diverse tehnologii şi montarea camerelor de supraveghere pentru a urmări eficienţa fiecărui tip de gard electric. Săptămânile următoare va fi lansată şi procedura de licitaţie internaţională pentru a achiziţiona aceste garduri electrice şi a le pune la dispoziţia fermierilor", a subliniat Tanczos.

De asemenea, va fi realizată şi o campanie naţională de educare şi informare a populaţiei, care va creşte gradul de conştientizare a oamenilor cu privire la ecologia şi managementul acestei specii, pentru a preveni conflictele om - urs.

Potrivit detaliilor din proiect, ambele etape (prelevare şi interpretare) trebuie să se finalizeze până la sfârşitul anului 2023, când se va putea realiza o estimare cât mai aproape de realitate a numărului de urşi bruni din ţara noastră.

MMAP este lider de proiect şi are ca parteneri: Regia Naţională a Pădurilor Romsilva (RNP), Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare în Silvicultură Marin Drăcea (ICAS) şi Regia Publică Locală a Pădurilor Kronstadt Braşov.