Miniştrii UE analizează înfiinţarea unui mecanism de salvare a băncilor falimentare din ţările non-euro

Miniştrii de finanţe din Uniunea Europeană (UE) ar urma să decidă, până la sfârşitul anului, dacă fondul de salvare din zona euro ar putea oferi finanţare băncilor falimentare şi dacă ar trebui dezvoltate mecanisme similare pentru ţărilor din afara uniunii monetare, se arată într-un document pregătit pentru întâlnirile oficiale de la Luxemburg, citat de Bloomberg.

Mecanismul European de Stabilitate (MES) ar putea oferi garanţii sau un împrumut pentru acoperirea costurilor iniţiale de stabilizare a unei bănci aflate în faliment, potrivit raportului datat 10 octombrie, elaborat de Lituania, care deţine, la momentul actual, preşedinţia UE. Costurile ar urma să fie recuperate, în timp, de la sectorul bancar. În funcţie de modul în care vor continua negocierile, tratatele MES ar putea avea nevoie să fie modificate, conform documentului.

Miniştrii ar trebui să analizeze mai întâi dacă doresc să facă finanţarea permanentă sau temporară, sau un fond european care ar urma să se construiască în timp, potrivit raportului. În acest caz, UE ar trebui să ia în considerare dacă MES ar oferi finanţare direct băncilor cu probleme şi, dacă da, cum ar proiecta un mecanism în acest sens.

În timp ce proiectarea unui sistem pentru gestionarea băncilor falimentare în zona euro, unde Banca Centrală Europeană (BCE) va prelua supravegherea anul viitor, miniştrii UE ar trebui, de asemenea, să ia în considerare dacă să dezvolte mecanisme de sprijin similare pentru statele membre, din afara blocului monetar, potrivit raportului întocmit de Lituania. Dacă da, întrebarea pe care o ridică raportul este dacă ar trebui ca participanţii din afara zonei euro să contribuie în egală măsură la asemenea mecanisme, arată documentul.

• Aurelian Dochia: "Aceste discuţii vor continua fără niciun rezultat concret"

Sistemul bancar autohton nu are, însă, nevoie de salvare, la momentul actual, iar un mecanism destinat ajutării instituţiilor de credit falimentare nu va reuşi să se concretizeze, potrivit analistului economic Aurelian Dochia. Domnia sa ne-a declarat: "Au mai fost discuţii privind teme nu departe de acest subiect, care nu s-au concretizat nici până în ziua de azi. Nu cred că va dori cineva să contribuie într-o eventualitate pe care nu o poate controla. Nici aceste propuneri nu cred că vor căpăta substanţă reală. Ar fi, într-adevăr, un pas către o intregrare a sistemului bancar european, însă dincolo de discuţii pe acest subiect, nu se va aplica nimic. Băncile problematice nu vor putea contribui la propria salvare, pentru că nu şi-ar permite, iar ceilalţi jucători, cum ar fi cei din Germania şi Marea Britanie, nu sunt şi nici nu vor fi de acord să contribuie la un mecanism de salvare a instituţiilor de credit falimentare. Din fericire, sistemul bancar din România nu se află într-o situaţie în care are nevoie de salvare. Pentru noi, perioada cea mai dificlă a trecut. Sistemul nostru bancar este bine capitalizat, acţionarii au adus capital la băncile vulnerabile, astfel că nu văd motiv pentru care ar fi nevoi de salvare. Eu cred că aceste discuţii vor continua fără niciun rezultat concret, cel puţin până la finele anului".

• Dragoş Cabat: "Sistemul nostru bancar este bine capitalizat, nu avem nevoie de salvare"

Instituţiile de credit din ţara noastră nu au nevoie de ajutor suplimentar, întrucât sunt bine capitalizate, a reiterat şi analistul financiar Dragoş Cabat. "Eu cred că ţara noastră se află în afara acestui gen de discuţii. În fond, este o idee bună, iar băncile cu probleme ar beneficia considerabil de pe urma unui asemenea ajutor. La noi, însă, nu este nevoie. Sistemul bancar este bine capitalizat", ne-a precizat domnia sa, continuând: "Singurele probleme ar putea fi în tabăra băncilor-mamă, întrucât ele ar putea ajunge, nu departe în viitor, într-un punct în care să aibă nevoie de un mecanism de acest fel".

UE ia în calcul transformarea unui fond de salvare într-un mecanism de recapitalizare a băncilor din statele membre din afara zonei euro, conform unor oficiali europeni citaţi recent de Bloomberg. Este vorba despre fondul de asistenţă pentru balanţa de plăţi, cu resurse totale de 50 miliarde euro, din care mai sunt disponibile 40 de miliarde euro, după ce 20% din suma iniţială a fost folosită în acordurile de finanţare externă ale Letoniei, Ungariei şi României.

Comisia Europeană (CE) intenţionează să restructureze acest fond prin adăugarea unui sistem de sprijin al băncilor care să poată fi accesat de statele din afara zonei euro.

CE doreşte să aibă la dispoziţie un mecanism paralel fondului de urgenţă al zonei euro, de 500 miliarde euro, astfel încât toate cele 28 de state membre să fie pregătite pentru rezultatele testelor de stres de anul viitor.

Executivul european speră să fie realizat un acord în acest sens până la sfârşitul anului, astfel încât măsura să fie implementată până la jumătatea lui 2014.

Dacă toate mecanismele pregătite de Bruxelles vor fi implementate, atunci UE va dispune de resurse de până la 400 de miliarde euro pentru gestionarea eventualelor probleme din sectorul bancar, au precizat oficialii europeni.