MINISTRUL TRANSPORTURILOR: Trenuri pe hidrogen, achiziţionate prin PNRR

Reînnoirea reţelei de cale ferată din ţara noastră şi achiziţionarea de trenuri pe hidrogen vor fi finanţate din Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR), a declarat, ieri, Cătălin Drulă, ministrul Transporturilor şi Infrastructurii Feroviare, la cea de-a XV-a ediţie a Conferinţelor Club Feroviar - Conferinţa de Infrastructură.

"Propunerea este să avem 5 miliarde de euro pentru investiţii în zona feroviară. Bineînţeles, asta intră într-o negociere, merge în discuţii cu Comisia Europeană - chiar şi mâine avem un call la nivel tehnic pe această temă. Să spun noutatea pe care am gândit-o împreună cu echipa mea şi am discutat-o şi cu cei din minister şi cu responsabilii din infrastructură: alocarea unei axe financiare pentru a reînnoi infrastructura căilor ferate. Din ce am urmărit eu în anii trecuţi, de când am intrat în UE, ne-am concentrat foarte mult politica investiţională pe proiecte foarte mari cu impact pe zone mici ale reţelei feroviare. Dacă analizăm banii cheltuiţi la euro/proiect/km de infrastructură o să vedem că aceşti bani se concentrează pe zone restrânse, în principal pe un singur coridor, pe fostul coridor 4, Curtici-Constanţa, şi restul reţelei feroviare - cei până la 10.000 de km de cale ferată - a fost cumva permanent subfinanţată şi a ajuns într-o stare proastă. Cum ştiţi, e plin de restricţii şi de limitări de viteză în reţeaua noastră de căi ferate, ceea ce îndepărtează şi călătorii de acest mod de transport şi face mai puţin competitiv şi traficul de marfă. (...) Revenind la PNRR, avem o axă de finanţare şi pentru material rulant. Aici e vorba de trenuri fie electrice, fie - şi aici am vrea să dezvoltăm un proiect - trenuri pe hidrogen. Am discutat şi cu industria, pentru că aici este o întreagă chestiune pe orizontală, de la producţie la distribuţie, la costuri life-time pentru acest mod de transport, dar m-aş bucura să fim cei care iau o tehnologie în faza incipientă, când încă nu e răspândită, pentru că asta ne-ar permite să folosim nişte bani europeni pentru atingerea unor obiective globale europene de emisii de carbon, dar şi să dezvoltăm o industrie. (...) Cred că trebuie un pic de curaj şi de îndrăzneală şi să încercăm această nouă revoluţie tehnologică, să fim foarte în faţă", a declarat ministrul Cătălin Drulă.

Ministrul Transporturilor a precizat că, de la preluarea mandatului, a alocat o mare parte din atenţie domeniului feroviar.

"În primul rând, în ordinea priorităţilor, am avut o discuţie foarte fermă din partea noastră ca minister asupra bugetului de stat pe anul 2021 şi acolo avem nişte rezultate bune. Avem sume bune, sume în creştere faţă de anul trecut. De exemplu, pentru întreţinerea infrastructurii feroviare, acel capitol bugetar din care ar trebui să întreţinem, să reparăm căile ferate, acolo unde suferim de mult prea mulţi ani, avem 1,4 miliarde de lei anul acesta, o creştere de 16% faţă de execuţia lui 2020, şi sumele pentru reparaţiile curente ale infrastructurii feroviare cu 60%. Am menţinut sumele pentru investiţii din bugetul de stat şi pe partea de fonduri europene avem multe miliarde de lei", a spus Cătălin Drulă.

În cadrul aceleiaşi conferinţe organizată de Club Feroviar, Ioan Pintea, directorul general al Companiei Naţionale de Căi Ferate CFR SA a prezentat programul de refacţie a infrastructurii pe următorii 15 ani. Astfel, se va porni de la 70 kilometri de cale ferată incluşi în programul de refacţie în primul an, pentru ca în cel de-al 15-lea să ajungem la 800 km.

La rândul său, Adrian Criţ, directorul general al Societăţii de Transport Bucureşti a precizat că în Capitală este nevoie de 400-450 de tramvaie, în condiţiile dezvoltării reţelei şi a creşterii cererii de transport. El a spus că achiziţia tramvaielor este în derulare, dar semnarea contractului cu Astra Vagoane Călători Arad nu va rezolva decât parţial necesarul de mijloace de transport de la nivelul Capitalei.

"Cantitatea de tramvaie licitată nu ajută decât la înlocuirea unui sfert din parcul circulant. Necesarul de tramvaie pentru Bucureşti este mult mai mare de atât. Ar trebui un parc de 400-450 de tramvaie, pentru a acoperi inclusiv planurile de extindere a reţelei. Avantajele evidente ar fi reducerea intervalului de succedare, creşterea confortului călătoriei şi, pe cale de consecinţă, creşterea gradului de utilizare a acestui mod de transport ecologic", a spus Adrian Criţ.

Vasile Şeclăman, preşedinte al Organizaţiei Patronale a Societăţilor Feroviare Private din România a arătat care sunt cele şapte probleme majore cu care se confruntă transportul feroviar din ţara noastră: starea infrastructurii feroviare, infrastructura feroviară din Portul Constanţa, accesul la liniile industriale, tranzitarea dificilă a Capitalei Bucureşti, disfuncţionalităţi în asigurarea energiei electrice de tracţiune, lipsa acută de personal operaţional necesar în domeniul feroviar şi infracţionalitatea pe calea ferată.