English
Aeroportul Kastrup din Copenhaga. Primul lucru care te frapează, atunci când vii dintr-o ţară latină, este liniştea. Inscripţiile te avertizează că plecările avi-oanelor nu sunt anunţate prin difuzoarele sistemului. Doar din când în când, câte un pasager rus sau indian este somat să se prezinte la poarta de îmbarcare. Un aeroport curat ca o farmacie, organizat impecabil, şi ireal de scump.
Ca şi aeroportul său principal, Danemarca este o ţară foarte specială. Clasamentele internaţionale ne arată că este ţara cea mai puţin coruptă din lume (o poziţie disputată cu Finlanda, Suedia şi Noua Zeelandă) şi ţara cu cele mai puţine inegalităţi între venituri. De asemenea, una dintre ţările cele mai bogate din lume, pe cap de locuitor, precum şi una dintre ţările cu cel mai ridicat indice al "fericirii". Are o economie cam de mărimea celei româneşti, la o populaţie de patru ori mai mică.
Sunt departe de a crede că sistemul politic explică totul. Sau Istoria. Sau "mentalităţile". Dar e ceva adevăr aici. Acum o mie de ani, danezii erau nişte ţărani săraci, abia creştinaţi. În secolul al XVIII-lea, Danemarca deja era o putere europeană, cu un imperiu colonial. Multe lucruri s-au schimbat de atunci. Dar societatea daneză a rămas una dintre cele mai bine organizate şi mai prospere din lume. Ceva trebuie să se fi aşe-zat corect în istoria lor.
Înapoi la România, acum. Se spune uneori că ţara noastră s-a "modernizat" în secolul al XIX-lea. Că una dintre componentele acestei modernizări a fost adoptarea unui regim "parlamentar", inspirat de Franţa şi Belgia. Şi că ar fi bine să consolidăm parla-mentarismul.
Ceea ce se uită este că "parlamentaris-mul" e doar un termen vag. Există parlamentarisme şi parlamentarisme. Acela francez era să ducă ţara la anarhie, înainte să intervină generalul De Gaulle, în 1958, acela căruia Franţa îi datorează actuala Constituţie şi regimul semi-prezidenţial. Parlamentarismul belgian a lăsat, recent, ţara timp de şase luni fără un Guvern învestit.
Dacă tot este să ne asumăm parlamentarismul, de ce să nu privim către aceia care chiar au furnizat modelele eminente ale acestei forme de guvernare? Marea Britanie, Olanda, Suedia, Danemarca.
Vă spun eu de ce. Pentru că politicienii noştri nu vor nici "parlamentarism", nici "prezidenţialism". Ei nu vor decât să se joace cu cuvintele la televizor. Pentru ei, aceste lucruri oricum nu au sens. Ei nu le cunosc şi nu îi interesează. Ei nu vor decât un pretext.
Haideţi să vedem cum funcţionea-ză un regim parlamentar veritabil. Acolo şeful statului nu e ales, ci ereditar, pentru ca Legislativul şi Executivul să fie scoase practic complet din ecuaţia desemnării. Vrem asta? Merge la noi? Surprizele nu s-au încheiat aici. Art. 13 al Constituţiei daneze stipulează: "Regele nu este răspunzător pentru acţiunile sale. Persoana sa este sacrosanctă". Sunt curios câţi suporteri ai parlamentarismului mioritic ar fi dispuşi să ne explice aceste dispoziţii.
Să considerăm acum modul de formare a Guvernului. Numirea Primului-ministru e prerogativa exclusivă a monarhului. În practică, acesta se consultă cu partidele. Înseamnă acest lucru că Guvernul depinde de o "majoritate"? Câtuşi de puţin. Danemarca are un sistem care este numit "parlamentarism negativ". Asta presupune că un Guvern nu trebuie să aibă o majoritate pentru a fi învestit, ci doar să nu i se opună activ o majoritate. Monarhul îl numeşte aşadar pe Primul-ministru şi abia apoi Parlamentul poate depune, eventual, o moţiune de cenzură. Ceea ce face ca majoritatea guver-nărilor postbelice să fi fost mi-noritare. Nu este şi acolo "dictatură"?
E un regim în care publicul are dreptul să decidă în chestiuni importante prin referendum. Precum în 1963, când poporul a anulat, dintr-un foc, patru legi votate de Parlament. Sau în Iunie 2009, când s-a schimbat legea constituţională a succesiunii la tron. Iar limita este de 40%, nu de 50%+1, ca în România. "Dictatură" şi "populism", evident!
Spre deosebire de viaţa politică românească, foarte polarizată şi vehementă, aceea din Danemarca e caracterizată de consens. Numărul partidelor reprezentate în Parlament e mare, datorită pragului electoral scăzut (2%). Dar ele se înţeleg, pentru că au cultura lucrului îm-preună.
Cam aşa este, în concluzie, cu "parlamentarismul". E sublim, cu condiţia să nu ni se aplice. E abordabil, cu condiţia să vină gata vaccinat şi în ambalaj local, ca să îl arate politicienii la botezul electoral, când aruncă cu bancnote înspre taraf.
În lumea reală, parlamentarismul înseamnă cu totul altceva. El presupune o cultură politică elevată şi proceduri specifice. Nu scandal televizat non-stop şi pretenţii absurde. Este un regim care s-a format pe fondul credinţei luterane şi ca reacţie la absolutismul regal, nu din improvizaţii.
În avion, la plecare, dădusem peste trei compatrioţi. Erau tineri şi îmbrăcaţi cu sclipici. Spuneau doar grosolănii şi li se părea foarte distractiv, credeau că nu înţelege nimeni ce vorbesc. Mergeau la Copenhaga.
Euro
Dolar SUA
Franc elveţian
Liră sterlină
Gram de aur
1. Gimnastici speciale
(mesaj trimis de T. în data de 17.11.2009, 02:57)
Cetateanul Avramescu reuseste o performanta interesanta si amuzanta deopotriva: indiferent daca scrie despre ciorba de rosii, tocanita de dovlecei, arta precolumbiana sau ritualuri de imperechere la papagalul ara stacojiu, concluzia e aceeasi:
Seful sau are dreptate, orice ar spune, in legatura cu orice subiect, iar odata ce un subiect a fost ales de seful sau pentru a-si apleca intelepciunea conducatoare asupra lui, acel subiect si numai acela e cel putin centrul universului politic, daca nu chiar al universului in intregimea lui.
Omule, chinuie-te pentru cauze cat de cat acceptabile. Dai impresia ca, daca te stradui, poti obtine si lucruri normale.
Daca nu ai fi obligat, in cine stie ce chip, la acrobatica asta vecina cu fachirismul, ai avea potentialul sa redevii un autor de editorial citibil.
Singurul lucru care iti lipseste pentru asta e un alt sef decat Traian Basescu.
Ceea ce iti si doresc,probabil, cu toata sinceritatea, toti cei care mai au rabdarea de a te citi si in aceasta perioada a contorsiunilor intelectuale grotesti.
2. pentru T
(mesaj trimis de d.i. în data de 17.11.2009, 09:09)
Bravo. Eu ma-s mira sa fie cetatean! Ar trebui sa renunte la "d-l avramescu este consilier prezidential", ceea ce nu poate fi luat in calcul! Aducerea in discutie a monarhiei pentru a mai scuipa niste samburi despre sacrosasanctul "basescu" (care pus la podea de antonescu tipa ca din gura de sarpe ca "n-am semnat nimic" in cazul "flota") nu este decat o jalnica recunoastere a faptului ca functzia scoala organu' si tzine tzucalu'!
Ca d-l basescu a uitat subit ca in rechizitoriul din 9 august 2004 intocmit de parchetul national anticoruptie (dosar 20/20/P/2002) in care este trimis in instanta suprema (pozitia 33) ca invinuit de rang "zero" sunt inventariate fo' 6 documente cu semnatura olograf intre care si o nota fabuloasa prin care (ca ministru al transporturilor) se auto-aproba in consiliul de administratie al "joint-venture"-ul cu klaveness, este de inteles (l-a suspendat!!) D-l c.a. ar trebui sa se duca la curtea suprema sa-l rasfoiasca si poate isi schimba "jupanu" (sau macar ciorapii!) Daca are certificat orniss i daca "are de schimb", evident!
Totusi, d-le T gresiti undeva! Lui c.a. nu-i lipseste un sef! Lui ii lipseste "seful generic"! Motivul este simplu. Asezat pe post de "mop", s-a naravit la lustruit cavalu'!! Si cum la portocalii , mai ales la presedintzie, "flautul" si "pupincurismul cu aplicatzie" au devenit institutii publice fundamentale, cum sufragiile au inceput sa-i ocoleasca, a inceput sa-i tremure functzia!
3. fără titlu
(mesaj trimis de gelu din titan în data de 17.11.2009, 12:03)
ma refer la primele doua opinii.
faceati o fapta buna daca va refereati strict la subiectul pus in discutie . mie mi se pare ca omul discuta serios . santeti de cacao .
4. fără titlu
(mesaj trimis de anonim în data de 17.11.2009, 12:59)
Sunteti jalnici dlor !
In a cui solda sunteti ? nici daca v-ar plati si v-ar dicta textul Vanghele nu ati putea atinge o asa performanta !
Mergeti in piata de zarzavaturi; acolo puteti sa va desfasurati, tot sub masca anonimatului. In fapt, anonimi fiind, nu contati nimic.
5. Modelul avramez
(mesaj trimis de Natafletz în data de 17.11.2009, 16:53)
ca esti o placa stricata nu mai reiau... am obosit si m'am retras...dar nu pot sa nu ma bag umpic macar cat si'a bagat dracusorul coada in condeiul dumitale. Trebuie sa impartasesc si cu colegii cititori cateva din inconsistentele dumitale> Pai te contrazici de mai multe ori in acelasi editorial> Intai spui ca departe de matale gandul ca sistemul politic explica totul, dupa care dintr'un condei bagi caderea in Anarhie a Frantei si blocajul din Belgia pe nota de plata a parlamentarismului, ca si cum Franta n'a mai suferit nicicand de vro criza dupa DeGaulle...probabil ca tulburarile din 68, chiar in vremea descumpanitului de Gaulle, n'or avut nicio treaba cu anarhia nest-ce pas?... Apoi faci apologia regimului politic danez OK, dar recunosti ca nu ni se potriveste ca natie... adica pe de'o parte intrebi "ia sa vedem cum ar fi la noi cu sacrosantul" ...da mai jos pledezi pentru majoritate cu 40% si referendumuri la kilogram ca la ei. Iar revii la nepotrivire si spui "spre deosebire de agitatia de la noi acolo mere pe consens"... Pai te intreb si eu asa "ia sa facem noi guvern cu 40% sa te tzii fanfara" sau crezi ca o majoritate, chiar si acolo, n'ar depune motiune daca regele ar pune premier de capul lui? ...In fine, conchizi ca NU NI SE POTRIVESTE PARLAMENTARISMUL, dar nu te'ai hotarat daca din cauza ca nu ne potrivim nici noi cu danezii sau daca din cauza ca sistemul e prost... pt ca bunaoara, zisesi ca nici in Frantza n'a functionat si nu cred ca'i suspectezi pe francezi si pe belgieni de lipsa unei culturi politice elevate ...
P.S. Vezi ca referirile la scandal televizat si la taraf il pot supara foarte urat pe jupan, pt ca s'ar putea sa le considere aluzii evidente, daca pot sa zic asa... Cat despre faza cu "politicienii de la noi nu vor decat un pretext", m'ai uns la inima, rezon...parca as fi scris eu fraza aia...numai ca era despre Basescu...
6. Grijuliilor
(mesaj trimis de T. în data de 17.11.2009, 18:18)
Cetateanul avramescu si ciracii basescieni mai mult sau mai putin suavi trebuie sa se obisnuiasca incet, incet cu gandul ca daca domniile lor ne propun subiecte care nu au de catusi de putin de a face cu realitatea noastra, a celor pe care ne-a ferit Sfantul de daravera de a fi "consilier prezidential", ele vor fi tratate exact asa cum merita: ca diversiuni!
Indiferent cat de coerent (ceea ce nu e cazul, dupa cum demonstreaza cineva un pic mai sus) ar trata un subiect academic, atata vreme cat el nu intereseaza si e, pe deasupra si rasucit de asa natura incat sa convina marelui carmaci, raspunsul pe care il merita va fi mereu acelasi: treci la loc, doi!
6.1. ce te bagi (răspuns la opinia nr. 6)
(mesaj trimis de Natafletz în data de 18.11.2009, 09:11)
ala care comentezi aicea degeaba spui ce zic si eu... mi'am revenit doar ca sa iti dau o laba... marsh d'acilea ca aicea doar eu comentez diversionistule...