Modernizarea transportului public, o necesitate pentru smart-city

În ţara noastră administraţiile publice nu sunt preocupate de modernizarea transportului public şi nici de găsirea unor metode care să ducă la decongestionarea traficului rutier în marile aglomerări urbane, în condiţiile în care autorităţile centrale au semnat Acordul din 2015 de la Paris cu privire la reducerea poluării atmosferice. Aceasta a fost ideea principală a conferinţei desfăşurată, ieri, la Palatul Parlamentului, intitulată "Transport inteligent. Trafic inteligent", organizată de către Jump to SMART-ERomania, sub egida Comisiei pentru Transporturi şi Infrastructură a Camerei Deputaţilor.

În deschiderea evenimentului, Lucian Bode, preşedintele Comisiei pentru Transporturi şi Infrastructură, a menţionat că, deşi există interes în ţara noastră pentru crearea unei infrastructuri de transport sustenabile, înregistrăm un decalaj mare faţă de alte state ale Uniunii Europene. El a spus: "Este nevoie de deschiderea şi promovarea parteneriatelor solide pentru dezvoltarea serviciilor de transport inovative. Transportul public trebuie să fie unul verde, curat şi eficient".

Conform preşedintelui comisiei pentru transporturi, administraţiile publice locale sunt interesate să dezvolte conceptul de smart mobility, iar legislaţia în domeniu sprijină înfiinţarea de parteneriate public-privat care să ducă la un transport public eficient, cât mai puţin poluant şi să fluidizeze traficul. Lucian Bode suţine că principalele probleme identificate în domeniul transportului public din ţara noastră sunt gestionarea traficului, poluarea aeriană şi fonică, numărul redus de staţii de încărcare pentru autoturismele şi autovehiculele nepoluante etc..

Pentru a veni în sprijinul comunităţilor locale în cadrul conferinţei au fost prezentate soluţii alternative pentru reducerea traficului rutier în marile oraşe şi pentru implementarea conceptului de transport inteligent. Daniel Van Motman, expert advisor traffic management în oraşul olandez Amsterdam, susţine că o primă soluţie o reprezintă crearea unei infrastructuri alternative de trafic destinată bicicletelor şi altor mijloace de transport nepoluante, ce ar reduce astfel numărul autoturismelor aflate zilnic în trafic. Pe baza acestei infrastructuri trebuie implementate concepte care acum funcţionează în Amsterdam, cum ar fi bike sharing şi car sharing, ceea ce va atrage o mai mare reducere a traficului rutier.

Daniel Van Motman a precizat: "Trebuie să lucrăm inteligent, să conectăm sistemele unul cu celălalt, să cooperăm pentru a asigura un transport public inteligent şi un trafic pe măsură. Cea mai mare provocare este realizarea unei strategii de mobilitate, în condiţiile în care numărul populaţiei este în continuă creştere şi numărul locuinţelor construite în apropierea aglomerărilor urbane este din ce în ce mai ridicat. În această strategie, pilonii esenţiali sunt generalizarea transportului electric şi smart mobility".

Pentru aceleaşi concepte a pledat şi Wijnand Marchal, consilier economic al Olandei la Bucureşti. El susţine că deşi 70-80% dintre olandezi folosesc zilnic bicicleta, aceasta nu este singura soluţie pentru o mobilitate inteligentă (smart mobility), ci este necesar să fie generalizată folosirea maşinilor electrice. De altfel, Olanda şi-a propus drept ţintă anul 2025 pentru înlocuirea tututor autoturismelor care folosesc combustibili fosili cu maşini electrice şi cu vehicule care folosesc combustibil bio.

În privinţa ţării noastre, Wijnand Marchal a menţionat că trecerea de la transportul clasic la cel inovativ, nepoluant, trebuie făcută cu existenţa unei perioade de tranziţii. Chiar dacă investiţia financiară va fi destul de mare, ea merită făcută, pentru că sistemul de transport clasic are un risc ridicat de intrare în colaps.

• Bani sunt, proiecte... prea puţine

Cornel Brezuică, preşedintele Ad­ministraţiei Fondului de Mediu (AFM) a afirmat că programele RABLA şi RABLA PLUS continuă să fie accesate, iar statul a plătit toate primele solicitate de persoanele care au dorit să îşi înlocuiască mijloacele proprii de transport. Şeful AFM susţine că numai în 2018 au fost înlocuite 40.000 de autoturisme şi autovehicule la nivel naţional pe baza programului RABLA, iar pe programul RABLA PLUS vor fi achiziţionate între 1200 şi 1300 maşini electrice şi hybrid, în comparaţie cu cele 957 cumpărate anul trecut (773 electrice şi 184 hybrid). Cornel Brezuică a declarat: "Prin aceste programe, în ultimii patru ani s-a redus CO2 eliberat în atmosferă cu 44 milioane de grame. Acesta este viitorul în domeniul transportului inteligent". El a mai spus că în 18 octombrie începe un program, ce are un buget de 20 milioane euro, prin care se vor realiza staţii de încărcare a autoturismelor electrice în toate municipiile din ţara noastră, instalaţiile respective având fiecare o putere de cel puţin 50 KW.

Preşedintele AFM a precizat: "Mai avem un proiect pentru care dorim să obţinem acordul Comisiei Europene. Acest proiect va fi realizat la nivel naţional în următorii cinci ani şi presupune realizarea de staţii de încărcare pe fiecare sută de kilometri. Bugetul alocat este de 120 milioane euro".

Cornel Brezuică a mai prezentat un program privind introducerea transportului verde pentru autorităţile publice locale. Programul, finanţat cu 100 milioane euro, prevede achiziţionarea de autobuze electrice şi de tip hybrid, de tramvaie şi de troleibuze în oraşele care doresc să îşi modernizeze sistemul de transport în comun.

Venera Vlad, director asociat în cadrul Băncii Europene de Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD), a spus că fiecare oraş are provocările lui şi un sistem specific de transport care este implementat şi că, deşi banca oferă finanţare tuturor solicitanţilor în acest domeniu, peste 70% din finanţările acordate se regăsesc în sectorul privat de transport. Venera Vlad a afirmat: "Există suficientă finanţare pe piaţă, există specialişti, dar lipsesc mecanismele de finanţare şi... lipsesc proiectele. Marile oraşe amână procesul de reformă şi această amânare împiedică modernizarea transportului. Nu trebuie modernizată flota doar de dragul modernizării, finanţarea trebuie solicitată şi va fi acordată în contextul unei strategii locale de transport, care va ţine cont de dezvoltarea localităţii şi de regenerarea urbană".

Ea a menţionat că BERD finanţează investiţiile în infrastructura urbană, sprijină componenta sectorului privat, facilitează finanţarea asistenţei tehnice privind transportul şi a reţelelor moderne de transport. De altfel, pentru perioada 2018-2020, BERD a pregătit un program de 120 milioane euro, iar până acum a primit solicitări din partea a zece operatori de transport public.

Mai mult, BERD a finanţat şi planurile de mobilitate urbană - printre care şi planul de mobilitate urbană Ilfov-Bucureşti - dar din păcate, până în acest moment, cu excepţia celui de la Braşov, niciunul nu a fost pus în practică.

• Autoturisme în parcare

Din analizele prezentate de constructorii de maşini şi autobuze prezenţi la eveniment - Mercedes Benz, Kia, Iveco, Isuzu - şi cele ale operatorilor de transport - compania Uber - a reieşit că un autoturism petrece 96% din timp în parcare. În Bucureşti sunt înregistrate în trafic peste 1.000.000 de autoturisme, dar cele mai multe dintre acestea sunt folosite de o singură persoană, nefiind utilizate la capacitate maximă de transport. În privinţa parcărilor, situaţia din Capitală este dramatică: un loc de parcare la trei autoturisme.

Prin prisma acestor date, 9 din 10 cetăţeni susţin că traficul rutier reprezintă principala problemă în oraşul lor.

De aceea constructorii de maşini şi operatorii de transport consideră că trebuie schimbată mentalitatea cetăţenilor şi modul de comportament al acestora. Pentru reducerea traficului ar fi necesare alte opţiuni de transport şi de aceea operatorii susţin că o soluţie ar fi introducerea pe scară largă a conceptelor de sharing destination şi car sharing, pe lângă folosirea transportului în comun, a bicicletelor, a autoturismelor electrice şi transporturilor intermodale.

O noutate în domeniul transportului este introducerea curselor aeriene în interiorul marilor aglomerări urbane. Acest tip de transport va fi realizat, în anul 2023, de NASA în parteneriat cu compania americană UBER, iar trans­portul aerian urban va fi introdus iniţial în oraşele Los Angeles şi Dallas.