MODIFICAREA LEGII EVAZIUNII FISCALE Statul, interesat de recuperarea prejudiciului

Comisia juridică a Camerei Deputaţilor a discutat, ieri, proiectul de act normativ pentru modificarea Legii nr. 241/2005 pentru prevenirea şi combaterea evaziunii fiscale. După ce au fost dezbătute toate amendamentele, majoritatea membrilor comisiei au adoptat raportul privind acest proiect de lege pe care l-au trimis către plenul Camerei Deputaţilor. Raportul a fost votat de deputaţii PSD, ALDE şi UDMR, în timp ce deputaţii PNL s-au abţinut, iar cei de la USR au votat împotrivă.

Potrivit unui amendament, "în cazul săvârşirii unei infracţiuni de evaziune fiscală prevăzută la art. 8 şi 9, dacă este stabilită prin hotărâre judecătorească obligaţia inculpatului de a acoperi în termen de un an de la pronunţarea sentinţei prejudiciul produs prin comiterea faptei, majorat cu 20% din baza de calcul, la care se adaugă dobânzile şi penalizările, instanţa poate dispune o singură dată suspendarea executării pedepsei sub supraveghere. În situaţia în care condamnatul nu acoperă suma dispusă în termenul stabilit, suspendarea executării pedepsei sub supraveghere se va trans-forma în pedeapsa închisorii cu executare".

Referitor la infracţiunile de evaziune fiscală, dacă în cursul urmăririi penale sau al judecăţii, până la primul termen de judecată, inculpatul va acoperi integral prejudiciul produs prin comiterea faptei, majorat cu 20% din baza de calcul, la care se adaugă dobânzile şi penalităţile, se va dispune, o singură dată, renunţarea la urmărirea penală.

De asemenea, dacă, în cursul judecăţii până la terminarea cercetării judecătoreşti, inculpatul va acoperi integral prejudiciul produs prin comiterea faptei, majorat cu 20% din baza de calcul, la care se adaugă dobânzile şi penalităţile, instanţa va dispune, o singură dată, pedeapsa amenzii penale.

Practic, prin aceste modificări se va acorda prioritate principiului ca statul să recupereze sumele datorate de către evazioniştii fiscali, pedepsirea lor cu închisoarea trecând în plan secund. Diferenţa dintre cele trei amendamente de mai sus este că, în cazul acoperirii, în cursul urmăririi penale, a prejudiciului adus bugetului public, urmărirea penală va înceta, iar dosarul va fi clasat, în timp ce în cazul judecăţii, inculpatul se va alege cu o pedeapsă: fie amendă penală, dacă plăteşte prejudiciul până la terminarea cercetării judecătoreşti, fie închisoare cu suspendare, dacă acoperă prejudiciul în termen de un an de la data pronunţării sentinţei definitive de condamnare.

Articolul 8 al Legii nr. 241/2005 prevede: "constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de la 3 ani la 10 ani şi interzicerea unor drepturi stabilirea cu rea-credinţă de către contribuabil a impozitelor, taxelor sau contribuţiilor, având ca rezultat obţinerea, fără drept, a unor sume de bani cu titlu de rambursări sau restituiri de la bugetul general consolidat ori compensări datorate bugetului general consolidat".

Articolul 9 din acelaşi act normativ precizea-ză: "constituie infracţiuni de evaziune fiscală şi se pedepsesc cu închisoare de la 2 ani la 8 ani şi interzicerea unor drepturi următoarele fapte săvârşite în scopul sustragerii de la îndeplinirea obligaţiilor fiscale: ascunderea bunului ori a sursei impozabile sau taxabile, omisiunea, în tot sau în parte, a evidenţierii, în actele contabile ori în alte documente legale, a operaţiunilor comerciale efectuate sau a veniturilor realizate, evidenţierea, în actele contabile sau în alte documente legale, a cheltuielilor care nu au la bază operaţiuni reale ori evidenţierea altor operaţiuni fictive, alterarea, distrugerea sau ascunderea de acte contabile, memorii ale aparatelor de taxat ori de marcat electronice fiscale sau de alte mijloace de stocare a datelor, executarea de evidenţe contabile duble, folosindu-se înscrisuri sau alte mijloace de stocare a datelor, sustragerea de la efectuarea verificărilor financiare, fiscale sau vamale, prin nedeclararea, declararea fictivă ori declararea inexactă cu privire la sediile principale sau secundare ale persoanelor verificate, substituirea, degradarea sau înstrăinarea de către debitor ori de către terţe persoane a bunurilor sechestrate în conformitate cu prevederile Codului de procedură fis-cală şi ale Codului de procedură penală".

Deputatul USR Stelian Ion a declarat că va discuta cu ceilalţi membri ai opoziţiei şi, dacă legea va fi adoptată în plen în forma în care a trecut de comisie, va sesiza Curtea Constituţională. El a precizat: "Textele au fost alcătuite neclar, induc confuzie. (...) În legislaţia penală trebuie să ai la bază nişte informaţii minimale. Spre exemplu, câte infracţiuni de evaziune fiscală s-au săvârşit pe un an de zile, din aceste infracţiuni câte au fost trimise în judecată, pentru câte s-a dat renunţarea la urmărirea penală şi aşa mai departe, să avem o viziune asupra fenomenului infracţional, astfel încât abia din acel moment să tragem o concluzie că este sau nu oportună o anumită soluţie. Neavând un astfel de fundament, tot ceea ce facem acum se poate considera că este în folosul anumitor persoane, se poate considera că este făcut după ureche, neprofesionist, şi nu putem gira un astfel de demers, chiar dacă unele dintre ele poate că ar fi potrivite. Eu personal nu am găsit măsuri potrivite, pentru că la primul alineat se înlocuieşte posibilitatea diminuării limitelor de pedeapsă pentru achitarea integrală până la primul termen de judecată, cum este în prezent, se înlocuieşte această posibilitate cu renunţarea obligatorie la urmărirea penală".

Stelian Ion a mai spus că actualele modificări nu sunt oportune în acest moment şi că ele pot da naştere unei accentuări a fenomenului de evaziune fiscală, potenţialii evazionişti fiind încurajaţi de faptul că, în cazul în care sunt prinşi, acoperirea prejudiciului îi va scuti de pedeapsa penală.

Proiectul de lege ar putea intra, astăzi, în plenul Camerei Deputaţilor, care este for decizional, după ce Senatul l-a aprobat tacit.