MODIFICĂRILE LEGII PIEŢEI DE CAPITAL, PUBLICATE ÎN MONITORUL OFICIAL Pragul la burse urcă la 20%

Pragul limită de deţinere la operatorii bursieri, respectiv Bursa de Valori Bucureşti şi Sibex, va urca, oficial, de la 5%, la 20%, pe 9 ianuarie, după ce ordonanţa de urgenţă care modifică legea pieţei de capital, aprobată de Guvern pe 23 decembrie, a fost publicată în Monitorul Oficial, pe 30 decembrie, cu termen de intrare în vigoare după scurgerea a zece zile.

Ordonanţa prevede şi reducerea cvorumurilor pentru Adunările Generale la Burse.

Astfel, condiţiile de cvorum şi de majoritate de vot necesare desfăşurării adunărilor generale extraordinare ale acţionarilor unui operator de piaţă şi adoptării hotărârilor sunt cele prevăzute în Legea nr. 31/1990, a societăţilor comerciale, adică cvorum de 25%, la prima convocare, şi 20%, la a doua convocare.

Ordonanţa a vizat şi modificarea a două alineate din articolul 240, privind condiţiile de cvorum şi majoritate la ridicarea dreptului de preferinţă şi creşterea capitalului social cu aport în natură.

Astfel, în cazul majorărilor de capital social prin aport în numerar, ridicarea dreptului de preferinţă a acţionarilor de a subscrie noile acţiuni trebuie să fie hotărâtă în adunarea generală extraordinară a acţionarilor, la care participă acţionari reprezentând cel puţin 3/4 din capitalul social subscris, şi cu votul acţionarilor care deţin cel puţin 2/3 din drepturile de vot.

De asemenea, majorările de capital social prin aport în natură trebuie să fie aprobate de adunarea generală extraordinară a acţionarilor, la care participă acţionari reprezentând cel puţin 3/4 din capitalul social subscris, şi cu votul acţionarilor care să reprezinte cel puţin 2/3 din drepturile de vot. Aporturile în natură pot consta numai în bunuri performante necesare realizării obiectului de activitate al societăţii emitente, se arată în proiect.

Guvernul a adoptat modificările legii pieţei de capital prin ordonanţă de urgenţă, justificând actul prin necesitatea trecerii la statututul de piaţă emergentă.

Însă, anumite voci au susţinut că unele prevederi ale ordonanţei nu aveau legătură cu acest deziderat al pieţei, ci au fost promovate în interesul unor grupuri. De altfel, Guvernul nu a părut foarte hotărât în legătură cu propunerile sale pentru piaţa de capital, întrucât a schimbat proiectul de ordoanţă, lansat pe 7 octombrie 2014, în trei proiecte de lege şi, apoi, din nou, în ordonanţă de urgenţă. În acest timp, asociaţiile importante din piaţă au criticat diverse prvederi din proiect, iar aceste nemulţumiri au fost exprimate şi în Comisia de Dialog Social, derulată cu puţin timp înainte de şedinţa de Guvern din 23 decembrie.

Notabilă în acest interval scurt a fost declaraţia premierului Victor Ponta, care a spus că vrea "să sufle şi-n iaurt", având în vedere că piaţa de capital este un domeniu sensibil.

Ministerul Finanţelor a precizat că "promovează noile reglementări printr-un proces amplu de consultare publică şi interinstituţională", însă niciunul dintre comentariile oficiale făcute din piaţă nu a fost luat în considerare şi nici nu a primit un răspuns din partea Guvernului.

Asociaţia Investitorilor pe Piaţa de Capital (AIPC) a transmis că relaxarea condiţiilor de cvorum şi majoritate în AGA la ridicarea dreptului de preferinţă şi creşterea capitalului social cu aport în natură poate facilita abuzuri ale acţionarilor majoritari.

Asociaţia Oamenilor de Afaceri din România a cerut explicaţii privind renunţarea la eliminarea pragului la SIF-uri, în decurs de o lună (prevedere stipulată în prima variantă a proiectului de lege), în timp ce Asociaţia Brokerilor a criticat relaxarea condiţiilor de cvorum pentru adunările generale la operatorii de piaţă, dar şi creşterea pragului limită de deţinere la burse.

Asociaţia Brokerilor a transmis că ordonanţa de urgenţă pentru modificarea legii pieţei de capital este neconstituţională şi încalcă drepturile fundamentale ale investitorilor şi guvernanţa corporativă a emitenţilor.

OUG mai prevede modificări referitoare la capitalul minim al SSIF-urilor şi categorisirea acestora în funcţie de activităţile pe care le desfăşoară.