MUGUR ISĂRESCU: "Este mai bine ca relansarea economică să nu aibă la bază creşterea creditului"

Relansarea economică în absenţa creşterii creditului este "mai binevenită" decât din cea bazată pe o evoluţie pozitivă a creditării, consideră Guvernatorul BNR, Mugur Isărescu.

Domnia sa a precizat, ieri, în cadrul unui eveniment de profil: "Poate că este mai bine ca economia să crească din alţi indicatori decât să apeleze abuziv la credit", menţionând că este mult mai importantă calitatea creditului decât cantitatea acestuia.

Creşterea noastră economică este nu doar robustă, ci şi sustenabilă, potrivit guvernatorul, BNR, care consideră: "Acum, pentru că lucrurile par să fi fost depăşite, le vedem roadele şi ele sunt pozitive. Pierderile de producţie din perioada crizei au fost în totalitate recuperate, creşterea economică din prezent este nu doar robustă, dar, judecând după standarde actuale la nivel cel puţin european, şi sustenabilă".

Isărescu a amintit că deficitul de cont curent s-a corectat masiv, cu valori de la 14% la mai puţin de 1% în prezent, şi că inflaţia a atins minime istorice, situându-se sub 1%, în termeni anuali.

În opinia lui Mugur Isărescu, reformele structurale reprezintă elementul central al oricărei strategii de dezvoltare a economiei.

"Dacă nu vom greşi din nou, vom avea o creştere sustenabilă", a precizat guvernatorul, menţionând că misiunea noastră este să păstrăm echilibrele restaurate: "Avem nevoie de creşterea flexibilităţii, competitivitate şi o mai bună rezistenţă a economiei la şocuri", precum şi de reforme structurale în domeniul energetic, în transporturi şi infrastructură.

Lumea de astăzi este într-o perioadă de represiune financiară pe care trebuie s-o depăşim, conchide domnia sa, sfătuindu-i pe bancheri să explice populaţiei cine plăteşte pentru devierea mecanismului din sistemul bancar, ca răspuns la "reproşurile care se ţin lanţ în dezbaterile publice": "Să fiţi vocali, nu plictisitori, repetativi, nu obsesivi, în a explica (n.r. că prin distorisonarea mecanismului din sectorul bancar "plăteşte economia, plătesc debitorii buni platnici şi deponenţii"), pentru că revolta împotriva băncilor este ciclică. Dacă BNR va mai face mult acest lucru (n.r. dacă va continua să explice acest aspect), aproape că nu vă facem bine dumneavoastră".

Referitor la viitorul băncilor, Mugur Isărescu a subliniat că se observă o creştere moderată, nu explozivă, a creditării: "Este puţin probabil să asistăm de la o scădere la o creştere rapidă a acestui segment".

Creşterea moderată a creditării, calitatea creditului şi creşterea importanţei finanţării din resurse locale sunt cele trei tendinţe care se prefigurează în sistemul bancar, a afirmat guvernatorul Băncii Centrale, apreciind că este discutabil în ce măsură o creştere substanţială a creditului ar fi eficace pentru creşterea economică. Domnia sa a conchis, citând din literatura de specialitate: "Reluarea creşterii economiei după o criză nu este rezultatul creşterii creditului, care trebuie să crească ulterior (n.r. performanţelor economice)".

Mugur Isărescu a specificat că, în prezent, creditul în lei se îndreaptă către 50% din totalul creditelor acordate, pentru finalul acestui an estimându-se că segmentul împrumuturilor în moneda naţională va trece de 50%.

• Balcerowicz: "Propaganda antiausteritate este doar propagandă"

Politicile băncilor centrale au fost greşite, în ultimii şapte ani, stimulând boomurile financiare, a afirmat Leszek Balcerowicz, fost preşedinte al Băncii Centrale a Poloniei.

În opinia domniei sale, dacă ţara noastră doreşte să-şi îmbunătăţească perspectivele pe termen lung, privatizarea este soluţia strategică.

"Pentru a realiza un lucru bun, trebuie să se pună accent pe privatizare, nu pe politizare", o direcţie în acest sens fiind deschiderea pentru băncile naţionale private, a precizat bancherul, adăugând că nu vorbeşte despre privatizări strategice sau despre management privat: "Nu poţi avea o guvernanţă corporativă în companiile de stat".

Nu trebuie să ne bazăm pe investiţiile publice, pentru că aceste sunt politizate şi nu le pot înlocui pe cele private, apreciază domnul Balcerowicz.

Pentru creşterea economică sunt necesare reforme structurale, fondurile europene neputând înlocui reformele, opinează polonezul, fiind de părere că trebuie identificate şi îndepărtate barierele care stau în calea dezvoltării, prin reforme concrete.

Propaganda antiausteritate este doar propagandă, a avertizat Leszek Balcerowicz, menţionând că disciplina fiscală este cel mai bun motor de creştere economică: "Nu e bine să acorzi stimulente fiscale, acesta fiind un fals motor al creşterii. România a reuşit să ajungă la un grad de consolidare fiscală foarte bun. Sfatul meu este să nu-l irosiţi".

Potrivit bancherului, toate impozitele dăunează, însă unele dăunează mai puţin, altele mai mult. TVA şi taxele pe imobiliare sunt cel mai puţin dăunătoare, în timp ce taxele pe muncă şi pe venit sunt cele care dăunează cel mai mult procesului de creştere economică.

În ceea ce priveşte cererea din domeniul credităţii, soluţia este examinarea creşterii pe termen lung, pentru că "o examinare a creşterii pe termen scurt înseamnă boom şi prăbuşire".

Primul nivel al acestei soluţii constă în ocuparea forţei de muncă, investiţii private şi productivitate, opinează domnia sa.

• Steven van Groningen: "Băncile nu pot fi instituţii care dau bani oricui cere"

Steven van Groningen, preşedintele Consiliului Patronatelor Bancare din România (CPBR) şi şeful Raiffeisen Bank, consideră că "România este plină de potenţial, (...) care nu se fructifică şi nu se materializează".

Domnia sa apreciază: "Aş dori ca, în viitor, bankingul să fie respectabil. (...) Băncile nu pot fi instituţii care dau bani oricui cere şi care spun tuturor celor care spun să nu-şi mai rambursează creditele: «ok, nu mai rambursaţi banii»".

Rata dobânzilor trebuie să fie decentă, pentru ca oamenii să aibă cum să-şi ia credit, astfel încât să crească valoarea adăugată în companie, o parte din acei bani urmând să se întoarcă în bancă, prin dobânzile plătite, a mai spus Steven van Groningen.

Domnia sa a reiterat că, în prezent, băncile se confruntă cu sentimentul de neîncredere, care, în opinia bancherului, este un factor mai important decât indicatorii macro-economici.