MUGUR ISĂRESCU: "Trebuie să ne gândim bine dacă menţinem ţinta de 1 ianuarie 2019 pentru adoptarea euro"

Data de 1 ianuarie 2019, pentru adoptarea euro, nu mai este doar ambiţioasă, ci devine foarte ambiţioasă, şi trebuie să ne gândim bine dacă menţinem această ţintă şi ce avem de făcut, a declarat luni guvernatorul Băncii Naţionale a României, Mugur Isărescu, la conferinţa "Calea României către Zona Euro".

Potrivit domniei sale, deşi România îndeplineşte toate cele cinci criterii de la Maastricht, există încă riscul unor derapaje care sunt extrem de costisitoare.

"Discuţia trebuie să intre pe un câmp extrem de serios. Suntem deja în aprilie 2015 şi încă nu avem o foaie de parcurs. (...) Dacă nu trecem în clar ce avem de făcut în fiecare trimestru, nu avem o foaie de parcurs, stabilirea unui 2019 sau oricare altă dată ar fi va fi lipsită de credibilitate şi ne va crea mai multe probleme. Ne vom încâlci în tot felul de explicaţii, iar aici credibilitatea este esenţială", a subliniat Isărescu.

El a precizat că acest obiectiv trebuie asumat de întreaga societate şi parafat printr-un act, fie că este vorba de o declaraţie în Parlament, o lege sau un pact politic.

"Era timpul să discutăm despre drumul pe care România îl are de parcurs, cu atât mai mult cu cât, printr-un consens politic, este adevărat, mai mult verbal, şi printr-un angajament trimis la Washington, noi am stabilit o ţintă şi, de la un punct încolo, fără să exagerez, zilele intră în sac. Adică timpul devine scurt pentru a ne atinge ţinta", a precizat Isărescu.

În privinţa necesităţii de a avea o ţintă clară, guvernatorul BNR a spus că, din experienţa sa, a constatat că "în România, fără o dată ţintă, lucrurile nu se realizează. "De aceea este bine să avem o dată ţintă. Data ţintă poate să contribuie la realizarea consensului politic, absolut necesară pentru un proiect de ţară, care să treacă dincolo de ciclul electoral", a explicat Isărescu.

În plus, în opinia şefului băncii centrale, o dată ţintă poate reprezenta o ancoră pentru politici macroeconomice consistente, coerente şi corecte.

"În cei 25 de ani, am ajuns la concluzia că România deraiază destul de repede în ceea ce priveşte politicile macroeconomice. Un derapaj macroeconomic, cred că ne-am convins, este extrem de costisitor în timp, în bani, în efort, iar costurile sociale sunt imense. În 25 de ani niciodată nu am văzut situaţia macroeconomică de acum, dar să nu ne îmbătăm cu apă rece, să nu găsim un bun prilej să ne abatem de la acest traseu şi să intrăm iarăşi în derapaj", a avertizat guvernatorul BNR.

Mai mult, Mugur Isărescu a precizat că, deşi România îndeplineşte criteriile nominale pentru adoptarea euro, iar convergenţa reală a avansat, disparităţile regionale s-au adâncit în timp.

"Ne-am apropiat de UE, dar ne-au crescut disparităţile regionale. Ne-am apropiat cu Bucureştiul şi alte câteva oraşe, dar ne-am îndepărtat cu celelalte regiuni", a subliniat guvernatorul BNR.

În aceste condiţii, Isărescu spune că "nu ar fi fără temei pentru România să fixeze o ţintă, deşi celelalte ţări au adoptat o atitudine de genul "aşteptăm şi vom vedea. 2019 s-ar părea că nu este chiar fără temei dacă ne uităm la criteriile de la Maastricht. Dar trebuie să ne gândim bine dacă menţinem această ţintă şi ce avem de făcut", a mai spus şeful BNR.

În opinia sa, cel mai mare pericol este încetăţenirea ideii că adoptarea euro este un simplu schimb de bancnote şi este doar treaba BNR. 'Este mai mult decât fals", a mai spus şeful băncii central, citat de Agerpres.

Şeful Reprezentanţei Comisiei Europene în România, Angela Filote, a declarat că aderarea la euro ar putea să fie viitorul proiect major de ţară pentru România, dorindu-se ca, după aderare, românii să trăiască la fel de bine ca şi cetăţenii din ţările aflate în zona euro.

Aderarea la euro este unul din dosarele încă active ale calităţii de membru UE pentru România. Sunt trei dosare deschise: aderarea la Schengen, Mecanismul de Cooperare şi Verificare (MCV) şi aderarea la euro. La Schengen, Romania a îndeplinit toate condiţiile. Acum, procesul decizional s-a mutat din zona tehnică în zona politico-diplomatică. MCV face subiectul unei dezbateri interesante cu multe puncte de vedere. La aderarea la euro nu se pune problema dacă România va adera, ci mai degrabă când şi, mai degrabă, cum", a spus Filote.

Ea a precizat că aderarea la euro ar putea să fie viitorul proiect major de ţară.

"Există un acord şi un angajament între Uniunea Europeană şi România luat deja prin tratatul de aderare a României la UE. Aderarea la euro ar putea să fie viitorul proiect major de ţară. Are nevoie de un sprijin larg dincolo de diferenţele ideologice care pot apărea. Avem o ţintă stabilită de către Guvernul român: anul 2019. Înainte de aderarea la euro, vorbim de intrarea în mecanismul schimburilor valutare. Cum se va face? Răspunsul este previzibil: prin reforme structurale", a explicat şeful Reprezentanţei Comisiei Europene în România.

De asemenea, Angela Filote a mai afirmat că doreşte ca aderarea să aducă beneficii omului de rând.

"Discutăm despre convergenţa reală. Cea nominală reprezintă un tabel cu nişte indicatori îndepliniţi. Ceea ce ne dorim după aderare este ca românii să trăiască la fel de bine ca şi cei din alte ţări din zona euro. Vrem să ne asigurăm că acest proces de aderare, la fel ca şi cel la UE, aduce beneficii şi omului de rând", a mai arătat Filote.