Într-o lume în care roata schimbărilor se învîrte din ce în ce mai repede, fără să dea cel mai mic semn de oboseală, în care reacţiile politicii, ale liderilor lumii, se schimbă încă şi mai des, Organizaţia Tratatului Atlanticului de Nord a părut, o vreme, mai stabilă decît stînca dragostei din cel de-al 116-lea sonet shakespearian: "Love is not love which alters when it alteration finds, or bends with the remover to remove. O no! It is an ever-fixed mark that looks on tempest and is never shaken" (Iubirea nu-i cu-adevărat iubire, de se preschimbă şi altcum răsună dacă o-ncearcă fum şi amăgire. O, nu, ea e, înveşnicit, limanul neaplecat de oarba vijelie...(G. Tomozei). Poate, asupra temei iubirii încă se mai poate discuta! Cînd vine vorba, însă, despre o organizaţie pe care se sprijină şi astăzi greutatea întreagă a securităţii Europei, nu prea mai încape loc de dezbateri "academice". Adevărul ne stă în faţă şi se zgîieşte la noi fără să-i pese de bîlbîielile politice şi bălmăjelile ideologice în care se scaldă politica de securitate a statelor europene.
Vremea incertitudinilor, pentru NATO, a început chiar din zorii erei "post război rece". Imediat secvent dizolvării Tratatului de la Varşovia, iulie 1991, NATO a avut prima criză de nesiguranţă în legătură cu orizontul său istoric: Mai este cazul să "supravieţuiască" partenerului de competiţie, tocmai decedat? Cu excepţia Marii Britanii, aproape nici o altă voce nu s-a ridicat, atunci, să susţină hotărît necesitatea imperioasă a continuării angajamentelor tratatului, în ciuda faptului că forţa şi iminenţa ameninţărilor sovietice fuseseră mult diminuate. Prima etapă de incertitudini a fost încheiată în 1994 cînd, la poarta Alianţei, băteau deja insistent (şi cu pumnii şi cu picioarele!) statele arealului Europei Centrale (Polonia-Cehoslovacia-Ungaria), la care a cuplat politic, din 1993, şi România. O nouă etapă a existenţei Alianţei Nord Atlantice se deschide odată cu procesul de acceptare treptată a ţărilor din fostul răsărit european în sistemul integrat, politic şi militar, al NATO. Incertitudinile, de această dată, au intrat pe altă poartă! Cea care avea să determine configuraţia noilor concepte strategice ale Alianţei, schimbate, modificate, restructurate aproape din trei în trei ani, prin contrast cu epoca războiului rece, cînd, în 40 de ani, a avut doar două variante. În plus, s-au adăugat ambiguităţile nerezolvate ale raporturilor dintre obiectivele şi mijloacele politicii de securitate a Uniunii Europene şi cele ale NATO. De la implicarea în conflictul din Iugoslavia, pînă la operaţiunile din Afganistan şi de la tentativa de a activa articolul 5 pentru a veni oficial în sprijinul Statelor Unite supuse atacurilor de la 11 septembrie (refuzată scurt şi neprotocolar de Washington!!) pînă la teza orizontului global al misiunilor Alianţei totul a fost relativizat, crescînd semnificativ gradul de incertitudine cu privire la ceea ce este şi ceea ce poate Alianţa Nord Atlantică în lumea tot mai agitată şi depărtată de tabloul previziunilor rozalii ale "sfîrşitului războiului rece" şi, odată cu el, a oricăror altor războaie care ar mai putea ameninţa pacea lumii!
A treia etapă de incertitudini, la apogeul căreia ne aflăm astăzi, începe în momentul în care, în politica Statelor Unite, se conturează, nu doar ideologic, ci şi practic, politic, un grad tot mai ridicat de dezangajare faţă de dimensiunea europeană a politicii globale, atît în plan general, cît şi specific, al securităţii. Europa începe să fie tratată ca un apendice, prea puţin important din punct de vedere funcţional pentru SUA iar, pe deasupra, inflamat! Unul care crează dureri şi crampe tocmai atunci cînd ai mai puţină nevoie de ele. În special, pe axa Washington-Berlin, se adună norii prevestitori de vremuri rele. Acuzaţii de spionaj "împotriva aliatului", acuzaţii cu privire la "libertăţile" pe care politica Berlinului şi le-a luat în relaţia cu Moscova, divergenţe semnificative cu privire la gestiunea crizei Crimeei şi Ucrainei, dintre cele două capitale atlantice, culminînd cu reproşul noului locatar de la Casa Albă, Donald Trump, adresat neoficial Angelei Merkel, cu privire la costurile apărării post-belice a Germaniei de către SUA, rămase neacoperite, nu doar financiar, ci şi politic!!!
Ca şi cînd toate acestea nu ar fi fost îndeajuns, iată două alte componente ale politicii internaţionale care adaugă masiv la gradul de incertitudine în care Alianţa Nord Atlantică a ajuns să evolueze. Primul este decuplarea Marii Britanii din sistemul construcţiei europene. Ce impact va avea acest eveniment istoric în planul coerenţei şi cooperării cu britanicii în sistemul NATO, probabil doar Bunul Dumnezeu poate să spună, la această oră! Cum divorţul de europeni se anunţă unul "în stil italian", cu oale aruncate în cap, distrugere de "mobilier", ţipete şi afurisenii reciproce, este imposibil ca repercursiunile să nu se simtă şi în planul relaţiilor politice din NATO. Alte incertitudini! Cel de-al doilea element este adus în joc de Turcia. Un aliat care se mişcă tot mai hotărît, sub regimul politic ad hoc creat de Erdogan, spre statutul de "semi-membru" al NATO. Unul în care utilizarea bazelor, infrastructurii, NATO de pe teritoriul Turciei este pusă sub semnul incertitudinii, de la o zi la alta!! Americanii au fost ţinuţi "prizonieri" în baza de la Incirlik vreo două săptămîni după aşa zisa lovitură de stat eşuată; militarii germanii nu pot fi vizitaţi de oficialii ţării lor, pentru că regimul Erdogan vrea să se revanşeze pentru refuzul de a intra în Olanda şi Germania cu care a fost tratat un oficial înalt al Turciei; Rusiei îi sunt propuse condiţii de cooperare care ating inclusiv posibilitatea folosirii infrastructurii NATO. Nu că ar fi cine ştie ce coerenţă în politica lui Erdogan în materie de securitate şi relaţii cu Moscova, Washington sau Berlin, dar tocmai de aici se naşte instabilitatea, incertitudinea, insecuritatea.
Iar acum vine, desigur, întrebarea cheie: A văzut cineva vreun document politic oficial al României care să ia act de aceste schimbări masive de peisaj politic şi strategic, care să propună o abordare coerentă în materie de securitate, pe baza noilor realităţi structurale cu care România este confruntată? Aş, ţi-ai găsit! Preşedintele nostru o ţine maţu-gaia cu "insula de stabilitate", Parlamentul e ocupat de "moştenirea Băsescu", Ghiţă şi alte "merdenele" cu marca de fabricaţie SRI-DNA, Ministerul de Externe "ministeriază de extern", că doar de aceea există, în nici un caz ca să gîndească strategic, cît despre restul plăieşilor nici unul nu are veleităţi, cu atît mai puţin capacităţi, de "mareşal" aşa că şed cu toţii cuminte şi aşteaptă "ordinele superiorilor".
Va veni o zi în care vom plăti scump iluzia şi laşitatea de a crede că e mai bine să gîndească şi să hotărască totul alţii, pentru noi, în materie de securitate naţională şi de a face din asta politică de stat!!!
1. fără titlu
(mesaj trimis de anonim în data de 17.05.2017, 00:42)
Articolele dlui Cornel Codita ne amintesc de faimosul text pe care detinatorii de masini de scris, din timpul lui Ceausescu, trebuia sa-l dactilografiem in fiecare an, pentru a depune la politie "amprenta" masinii personale de scris. Astfel, posesorii de masini de scris dactilografiam in fiecare an textul despre marasmul in care se zbateau tarile occidentale. Acum, tot cu marasmul, numai ca noi doar il citim.
1.1. fără titlu (răspuns la opinia nr. 1)
(mesaj trimis de MAKE în data de 17.05.2017, 04:56)
Am tot sucit comentariul tau si al naibii sa fiu daca am priceput ce vrei sa spui - ca articolul este un stereotip, sau ce?!
Eu, unul, am aflat o groaza de chestii de care habar n-aveam, dintr-o perspectiva in care nu ma asez niciodata.
1.2. fără titlu (răspuns la opinia nr. 1.1)
(mesaj trimis de anonim în data de 17.05.2017, 13:12)
Asta se intampla cand esti decuplat.
1.3. Sonetul CXVI- traducere reusita (răspuns la opinia nr. 1.1)
(mesaj trimis de Penelope în data de 17.05.2017, 14:03)
Comparatia cu iubirea din sonetul geniului insular, este inspirata
Două minţi limpezi n-au motiv, eu zic,
Să nu se poată însoţi. Iubirea
Nu e iubire cînd se rupe din nimic
Ori o trădare-i strică împlinirea.
O, nu! Ea-i semnul veşnic neclintit,
Nescuturat de nicio vijelie,
E stea oricărui vas ce-a rătăcit -
Şi doar de înălţimea ei mai ştie.
Iubirea nu-i al Vremii măscărici.
Ea-i seceră obraz şi buze, dar
O dragoste nu trece-n ore nici
În ani, pînă la ultimul hotar.
Greşeală-n...
1.4. fără titlu (răspuns la opinia nr. 1.2)
(mesaj trimis de MAKE în data de 17.05.2017, 16:41)
Lumea se imparte in doua:
1. cei cuplati, intre care unul scrie articolul si ceilalti il comenteaza sibilinic, ca sa se distreze si ei;
2. cei decuplati, intre care eu, unul, gasesc articolul extrem de interesant.
Ce prostie vrei sa iti mai spun?
1.5. multumiri autorului (răspuns la opinia nr. 1.4)
(mesaj trimis de ANA în data de 18.05.2017, 15:45)
Pentru initiati este un articol extrem de util.
1.6. fără titlu (răspuns la opinia nr. 1.5)
(mesaj trimis de anonim în data de 18.05.2017, 22:16)
Corect; pentru decuplati, este inutil.
1.7. fără titlu (răspuns la opinia nr. 1.1)
(mesaj trimis de anonim în data de 18.05.2017, 22:22)
Aseaza-te! macar odata.
1.8. fără titlu (răspuns la opinia nr. 1.7)
(mesaj trimis de corector! în data de 18.05.2017, 23:35)
corest o data.
1.9. de acord (răspuns la opinia nr. 1.6)
(mesaj trimis de Salomeea în data de 18.05.2017, 23:39)
Articolul este extrem de interesant!
1.10. fără titlu (răspuns la opinia nr. 1.8)
(mesaj trimis de anonim în data de 22.05.2017, 22:11)
Corest!
2. de luat aminte!
(mesaj trimis de Salomeea în data de 17.05.2017, 07:42)
Va veni o zi în care vom plăti scump iluzia şi laşitatea de a crede că e mai bine să gîndească şi să hotărască totul alţii, pentru noi, în materie de securitate naţională şi de a face din asta politică de stat!!!
3. fără titlu
(mesaj trimis de anonim în data de 17.05.2017, 08:42)
Cu armata care are in dotare masini din '70, Aro, Roman masini autobuze, tancuri; fara fabrici de orice romanesc, nu contam pe harta, eventual ne rugam sa intervina altcineva daca se intampla ceva, Aliati.
3.1. fără titlu (răspuns la opinia nr. 3)
(mesaj trimis de anonim în data de 17.05.2017, 11:03)
... o fi si asta o tactica - in caz de atac, ne dam deoparte ... oricum ne pricepem mai bine la trancaneala! ... avand in vedere ca cei mai mari dusmani ai nato is euro si dolarul, tactica asta nu-i deloc aberanta ... mai ales daca banii cheltuiti in cercetare si dezvoltare militara ar tinti si aplicatii civile - ca apoi la urama urmei, vorbeam azi despre iubire, si de n-o fi cu scantei, om cadea iar la 'nvoire ;) ...
4. fără titlu
(mesaj trimis de anonim în data de 17.05.2017, 11:10)
Din pacate in Romania actuala clasa politica are cu totul alte preocupari decat cele pe care ar trebui sa le aiba. Numirile de incompetenti sunt la toate nivelurile.
5. Pluralul cuminte
(mesaj trimis de anonim în data de 17.05.2017, 13:10)
..... şed cu toţii cuminte !?
mai pe romaneste ..... şed cu toţii cuminti.... ca doar sunt mai multi.
Poate sede domnul Codita, cuminti....
5.1. Sa nu ma treceti strada va rog! (răspuns la opinia nr. 5)
(mesaj trimis de Autorul în data de 17.05.2017, 13:40)
E voie sa fie adverb?
5.2. fără titlu (răspuns la opinia nr. 5.1)
(mesaj trimis de mitica în data de 17.05.2017, 14:34)
AAferim,haram geldi....
5.3. pace (răspuns la opinia nr. 5.1)
(mesaj trimis de Salomeea în data de 17.05.2017, 15:12)
Sed cuminte este nume predicativ si este corect in limba romana..Daca facem acordul se schimba doar functia sintactica, adica element predicativ suplimentar.. asadar si sed cuminti este corect dar are alta functie sintactica.
Nu trebuie sa ne impiedicam de forma, mesajul articolului conteaza.
5.4. adverbul nu se acorda (răspuns la opinia nr. 5.3)
(mesaj trimis de Silvia în data de 17.05.2017, 15:47)
Depinde ce vrei sa scoti in evidenta.
5.5. element predicativ suplimentar - acordat (răspuns la opinia nr. 5.4)
(mesaj trimis de Salomeea în data de 17.05.2017, 16:01)
Stati cuminte..cuvantul cuvinte este adverb
Stati cuminti, cuvantul cuminti este element predicativ suplimentar..care spune ecva si despre subiect...deci determina si substantivul si verbul si faci acordul...nu e nici adjectiv si nici adverb cand e acordat..ci element predicativ suplimentar...
Stau cuminte.. cuvantul cuminte arata modul cum stau are functie de complement circumstantial de mod exprimat prin adverb..
Stau cuminti- cuvantul cuminte are functia de element predicativ...
6. fără titlu
(mesaj trimis de anonim în data de 18.05.2017, 10:44)
”Înțelepciunea îmi spune că sunt nimic, iubirea îmi spune că sunt totul, între cele două curge viața mea.”
6.1. fără titlu (răspuns la opinia nr. 6)
(mesaj trimis de anonim în data de 18.05.2017, 11:23)
Eu vreau totul sau nimic!
6.2. comentariul 6 (răspuns la opinia nr. 6)
(mesaj trimis de anonim în data de 18.05.2017, 15:41)
Te-a intrebat cineva?
7. Iluzia este reala
(mesaj trimis de Cristi C în data de 18.05.2017, 21:57)
De acord cu domnul ziarist pentru ca nimeni nu trebuie sa stea sa hotarasca altii. Din cauza ca unii ar fi indiferenti. Din restul nici unul nu are veleitati dar poate ca au altceva. De acord totusi.
7.1. Furt de identitate 7 (răspuns la opinia nr. 7)
(mesaj trimis de anonim în data de 18.05.2017, 23:37)
Mesajul 7 nu aparține cititorului Cristi C.
7.2. fără titlu (răspuns la opinia nr. 7)
(mesaj trimis de anonim în data de 20.05.2017, 10:12)
Unii militieni au pensia mica si nu le ajunge.
7.3. Comentariu neadevarat (răspuns la opinia nr. 7.2)
(mesaj trimis de Cristi C în data de 21.05.2017, 09:13)
Totusi ce se urmareste aici decat sa se spuna ce nu este. Pensia este mica de 60 de milioane. Ce este asta sa spuna anonimul. Am muncit la interne mult si vreau mai mult.
7.4. Munca la interne (răspuns la opinia nr. 7.3)
(mesaj trimis de anonim în data de 22.05.2017, 22:14)
Te-ai scarpinat in nas [Fragment eliminat, conform regulamentului]?