Alianţa Nord-Atlantică a aprobat planul de consolidare a prezenţei militare în Europa de Est, prin desfăşurarea a mii de militari în România, Polonia şi în ţările baltice, a anunţat secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, confirmând că Alianţa va prelua controlul asupra sistemului antirachetă.
"Am decis suplimentarea prezenţei militare pe flancul estic al Alianţei Nord-Atlantice cu patru batalioane în Polonia, Estonia, Letonia şi Lituania; efectivele militare vor fi staţionate prin rotaţie", a declarat Jens Stoltenberg vineri seară, potrivit Mediafax.
Canada va trimite militari în Letonia, Germania va conduce un batalion în Lituania, Marea Britanie va desfăşura militari în Estonia, iar Statele Unite vor suplimenta efectivele în Polonia, a precizat Stoltenberg.
România va găzdui şi va comanda o unitate multinaţională.
Stoltenberg a precizat că extinderea Alianţei Nord-Atlantice va continua cât va fi necesar, confirmând şi preluarea comandamentului asupra sistemului antirachetă european.
"Am decis să declarăm operaţională prima etapă a sistemului antibalistic NATO (din Europa, n.r.). Acest lucru înseamnă că navele americane (dotate cu sisteme antibalistice, n.r.) din largul Spaniei, radarul din Turcia şi elementele de interceptare din România pot funcţiona în mod integrat, sub comandă şi sub control NATO", a precizat Stoltenbeg, conform unui comunicat oficial.
Preşedintele Klaus Iohannis a susţinut la reuniunea Consiliului Nord-Atlantic (NAC) că aşteaptă propuneri substanţiale din partea NATO la reuniunea miniştrilor Apărării din octombrie cu privire la consolidarea prezenţei în Marea Neagră.
"Marea Neagră este, în mod particular, o componentă importantă a securităţii euro-atlantice. Nu trebuie să existe dubii în acest caz. Din păcate, aici, în regiunea Mării Negre, am asistat în ultimii doi ani la schimbări dramatice în ceea ce priveşte mediul de securitate, începând de la anexarea ilegală a Crimeii şi continuând cu destabilizarea regiunii Donbas. Pentru a îmbunătăţi apărarea, am prezentat propuneri pentru consolidarea prezenţei maritime şi aeriene în regiunea Mării Negre. Pe baza deciziilor pe care le-am luat, aştept propuneri substanţiale din partea autorităţilor militare NATO la reuniunea miniştrilor Apărării din octombrie, pentru dezvoltarea unui cadru întărit privind prezenţa navală şi aeriană", a declarat Iohannis, vineri, la reuniunea NAC, potrivit unui document citat de Agerpres.
Preşedintele ţării noastre a precizat că, în contextul evoluţiei mediului de securitate, este necesară o adaptare.
"Ca aliat de primă linie, România continuă să fie martoră la creşterea provocărilor de securitate în regiune. Am văzut desfăşurările îngrijorătoare de tehnică militară ale Rusiei în vecinătatea Crimeii anexate ilegal şi am fost ţintă a declaraţiilor agresive ale Rusiei, inclusiv de la nivel înalt. În acest context, este nevoie de construirea unei apărări mai puternice şi mai adaptate şi adaptarea unei posturi de descurajare, care include o prezenţă credibilă şi persistentă a NATO pe flancul estic. Sunt convins că, prin aplicarea integrală, aceste decizii vor asigura un sistem coerent de apărare de la Baltică la Marea Neagră, protejând ţările noastre, popoarele noastre şi evitând acţiunile ostile din cauza unor lucruri înţelese greşit", a arătat Iohannis.
România apreciază sprijinul şi contribuţia Aliaţilor în regiune la Brigada multinaţională şi iniţiativa de cooperare pentru instruire şi exerciţii, a subliniat şeful statului, arătând că acestea vor asigura o prezenţă terestră în regiunea noastră şi un cadru pentru sporirea interoperabilităţii prin programe de training şi exerciţii mult mai structurate.
"Salut şi decizia privind declararea capabilităţii operaţionale iniţiale a sistemului antirachetă. Inaugurarea sistemului antirachetă de la Deveselu în luna mai demonstrează angajamentul Statelor Unite ale Americii şi României pentru dezvoltarea capabilităţii NATO, ca parte a apărării noastre colective", a completat şeful statului.
Preşedintele Klaus Iohannis participă la Summitul NATO care are loc vineri şi sâmbătă la Varşovia.
1. A avut dreptate Putin cu Deveselu
(mesaj trimis de anonim în data de 09.07.2016, 06:52)
O alianta unde soldatul sua e platit cu 10 000 de dolari si soldatul roman cu 500$ intr-o tara in care tineretul e afara si care au ramas politicul a convenit cu multinationalele ca salarul sa stea la 250€.
1.1. fără titlu (răspuns la opinia nr. 1)
(mesaj trimis de zaza în data de 09.07.2016, 10:34)
N-am inteles ce are ...Putin cu salariile....Anonime daca vrei salarii mai mari in tara aceasta pune ...mana...si lucra...altfel numai cu ..gura... e simplu a cere.
1.2. Esti greu de cap! (răspuns la opinia nr. 1.1)
(mesaj trimis de anonim în data de 09.07.2016, 13:24)
Putin are treaba cu intensificarea trupelor in Est, antiracheta, a spus ca am dat cu bata-n balta cand am intrat in UE si are dreptate.
Sunt 4 mil de salariati care lucra pe sarari de rahat. Iti dau un exemplu Coca-Cola are un salar in Sua, un salar in Germania, un salar in Romania, un salar in Angola, toate diferite pentru aceeasi munca, pricepi Greuceanu?
2. Dezvoltare...
(mesaj trimis de Dr.WHO în data de 09.07.2016, 11:40)
Inca 3,500 soldati NATO in Romania, dupa un calcul sumar privind doar consumul individual inseamna inca 50 milioane euro pompati in economia nationala!!!!Nu este mult, dar este un pas pozitiv...