"Negociem accesarea a 80 milioane euro din Administraţia Fondului de Mediu"

Reporter: În ce măsură va fi afectată activitatea Complexului Energetic Oltenia de OUG 114?

Sorin Boza: Pe mine nu mă afectează această ordonanţă. OUG 114 reprezintă o valoare incredibil de mică faţă de suma pe care o plătesc pentru certificatele de CO2. Pentru achiziţia acestor certificate de CO2, numai în 2018 trebuie să plătesc 1,4 miliarde lei, cu termen de conformare 30 aprilie 2019. Până atunci, trebuie să cumpăr certificate de această valoare, ceea ce reprezintă aproape 42% din totalul cifrei de afaceri. Astfel că efectele OUG sunt infime. Dacă voi fi nevoit să plătesc prin acest OUG o voi face, nu reprezintă un lucru care să mă afecteze foarte tare, ţinând cont că noi avem alte taxe mult mai mari, care efectiv ne omoară.

Reporter: Sunt afectate proiectele de investiţii din cauza acestor taxe?

Sorin Boza: Planurile de investiţii pentru acest an, din păcate, sunt mai scăzute decât anul trecut, dar nu din cauza acestui OUG, ci din cauza cos­tului mare pe care trebuie să-l plătim pentru aceste certificate.

Anul trecut, planul de investiţii a fost, iniţial, de 820 de milioane de lei şi a ajuns la 692 de milioane de lei după rectificare, din care s-au realizat 603 milioane lei, adică 87,18%.

Din câte ştiu, am fost pe primul loc la gradul de realizare a investiţiilor, dintre toate companiile de energie din ţară.

Noi am investit aproape un milliard de euro în ultimii şase ani, pentru a fi conformi din punct de vedere al mediului. Complexul Energetic Oltenia este o companie care astăzi respectă toate regulile şi regulamentele de mediu ale UE şi automat ale României.

Anul acesta, indiferent că avem de plătit această sumă enormă de 1,4 miliarde de lei, încercăm să ne ţinem nivelul ridicat de investiţii. Avem un plan de investiţii estimat la 595 de milioane lei, pentru anul în curs.

Anul acesta vom accesa pentru prima dată fonduri din AFM (Adminis­traţia Fondului de Mediu). O parte din costurile CE Oltenia pe care noi le plătim pentru certificatele de CO2 se duc în aceste fonduri. Există un paragraf (10C) care ne permite, pentru eficienţă energetică, să accesăm aceste fonduri. Am depus deja documentaţiile şi suntem în discuţii avansate la Ministerul Mediului şi la AFM pentru a beneficia pentru eficienţa energetică de o sumă de aproximativ 80 de milioane de euro. Aceste investiţii ne vor ajuta la scăderea emisiilor din atmosferă şi, deci, la scăderea numărului de certificate de CO2. După finalizarea investiţiilor, estimăm o reducere de 20% a acestora.

De asemenea, în noul plan naţional de investiţii care este acum în proces de creere şi la care CE Oltenia participă, vom solicita fonduri din acest plan de investiţii pentru construcţia unui grup pe gaz la Craiova. Asta nu în­seamnă că vom opri grupul pe cărbune, îl vom păstra, dar vom sta cu el doar în piaţa de capacitate, iar grupul de gaz va fi un grup nou, tehnologizat şi modernizat. Căutăm soluţii externe, pentru că în ceea ce priveşte cele interne suntem limitaţi la valoarea de 595 de milioane lei. Căutăm soluţii pentru a reduce costurile de certificate de CO2, pentru că acesta este viitorul pentru a rămâne în piaţă.

Reporter: Ce planuri de dezvoltare are CE Oltenia pentru 2019?

Sorin Boza: În ultimii 4-5 ani, CE Oltenia nu a făcut nicio expropriere, ceea ce a făcut ca în 2018 să aibă o posibilitate redusă de dezvoltare. Compania putea fi susţinută mai mult în anii trecuţi. Anul trecut am făcut trei exproprieri prin trei Hotărâri de Guvern - Roşiuţa, Roşia şi Jiu Sud. Pentru anul acesta pregătim 12 HG, din care 3 pentru exproprieri şi 9 pentru ieşirea din fondul forestier a unor terenuri. Prin aceste hotărâri vom crea condiţiile unei exploatări corespunzătoare a carierei noastre, prin care ne vom asigura o linişte din punct de vedere al producţiei şi exploatării pentru următorii 7-8 ani.

Sunt multe voci care vorbesc de insolvenţa CE Oltenia, dar dacă noi pregătim exproprieri şi avem planuri pentru dezvoltare, este clar că acesta este mesajul care trebuie să ajungă la public. Altfel, dacă ne gândeam la închidere nu mai făceam exproprieri pentru dezvoltarea companiei şi stopam planul de investiţii. Doar oamenii rău intenţionaţi nu văd că acţiunile pe care noi le facem sunt pentru viitor, nu pentru acum. Pe o suprafaţă pe care o expropriezi astăzi, poţi începe lucrările abia după un an de la HG, pentru că trebuie pregătit terenul. Pregătirea terenului durează cam 8-12 luni până când acesta devine util companiei. Este o acţiune costisitoare, dar este pentru asigurarea viitorului.

Reporter: Care au fost rezultatele financiare ale Complexului, anul trecut?

Sorin Boza: După cum ştiţi, o companie este analizată în funcţie de rezultatele financiare şi cele operaţionale. Rezultatul operaţional al CE Oltenia arată că suntem o companie care a închis anul 2018 într-un mod pozitiv. Rezultatul financiar negativ pe care l-am obţinut vine din explozia costului certificatelor CO2. Anul trecut, când am creionat bugetul, am luat în calcul un cost al certificatului de CO2 de 8,5 euro, un tarif conform previziunilor UE. Însă, am încheiat anul 2018 cu un cost al certificatului de 21 de euro, lucru care nu depinde de companie, nu stabilim noi acest cost. Certificatele sunt achiziţionate de pe bursa germană EEX. Din păcate, estimările UE nu au fost corecte şi atunci diferenţa de la 8,5 euro la 21 de euro înmulţit cu numărul total de 13 milioane de certificate este o pierdere enormă.

UE spunea că la valoarea de 21 de euro pe certificate CO2 se va ajunge abia în 2025, dar iată că am ajuns în 2018.

Reporter: Cărui fapt s-a datorat această creştere a costului certificatelor CO2?

Sorin Boza: Este o mişcare pe bursă, care afectează toţi producătorii de energie din toată Europa. Din punctul meu de vedere, cred că au fost trei elemente care au dus la această creştere, care, de altfel, ar fi trebuit să fie anticipate de UE.

Personal, consider că această mărire a fost cauzată de retragerea SUA din tratatul de la Paris, spunând că ele nu recunosc această piaţă de certificate şi nu vor plăti niciodată. Ca orice bursă, este influenţată de orice element. Cred că declaraţia lui Trump prin care anunţa retragerea SUA a fost un element care a influenţat această bursă. Un alt element a fost şi Brexitul. Pachetul de certificate nu a mai fost alocat şi Marii Britanii după anunţarea Brexitului şi s-a împărţit la mai puţini participanţi.

Un al treilea motiv îl văd în creşterea mare a preţurilor certificatelor, care a dat ocazia multor fonduri de investiţii europene să investească bani în aces­tea. Influenţa unor astfel de fonduri care au jucat pe această bursă doar pentru câştig a dus la această creştere. Acestea sunt elementele pe care eu le consider responsabile de explozia preţului acestor certificate de CO2.

Pericolul cel mai mare pentru viitor îl văd în impredictibilitatea acestui cost pentru următorii 3-4 ani. Dacă mă uit pe estimările UE care prevedeau că actuala valoare a acestor certificate va fi atinsă abia în 2025, nu mai poţi şti ce preţ vor avea acestea peste un an.

Poate ca până la sfârşitul anului sau anul viitor să se ajungă la o valoare record care să afecteze toate rezultatele financiare ale companiei. În plus, cred că este păcat că numai noi am fost o voce în problema acestei creşteri, ţinând cont că mult mai multe companii plătesc aceste certificate. Probabil că ei, plătind cantităţi mai mici, încă nu au ajuns la nivelul care să-i facă să se simtă sugrumaţi, dar dacă aceste creşteri vor continua, atunci cu siguranţă vor fi afectaţi. Din punctul meu de vedere, trebuia o voce comună pentru că altfel eşti luat în seamă când eşti singur şi total diferit stau lucrurile atunci când suntem mai mulţi.

Cifra de afaceri în 2018 a fost în creştere faţă de 2017, cu aproximativ 15%, ajungând la aproximativ 3,8 miliarde lei.

Cu toate că am fost nevoiţi să creştem costurile cu plata acestor certificate de CO2, am încheiat anul cu un raiting B din partea principalelor bănci creditoare şi a băncii Eximbank, ceea ce este un raiting bun care ne situează în rândul companiilor stabile. În 2016, compania era la un rating financiar D. Faptul că am primit acest rating financiar B ne indică nouă şi partenerilor noştri că suntem o companie stabilă. În plus, este al doilea an consecutiv pe care îl încheiem fără datorii la stat, cu certificat fiscal zero - ne-am plătit toate datoriile la stat, impozitele, furnizorii, partenerii, nu avem nicio datorie.

În prezent avem 13.000 de angajaţi. Prima decizie pe care am luat-o când am devenit director general, la 21 decembrie 2016, a fost oprirea planului de restructurare. Anul acesta am fost de accord cu partenerul social să facem doar 200 de disponibilizări şi, în general, au fost oameni cu probleme medicale şi la fel vom face şi în acest an.

Reporter: Cum se resimte criza forţei de muncă la CE Oltenia?

Sorin Boza: Avem mari probleme cu forţa de muncă, pentru că media de vârstă a angajaţilor noştri este destul de ridicată, de 49,8 ani. Anul trecut ne-am dat seama că peste 5 ani de zile vom rămâne fără angajaţi. Am fost prima companie din România care a dezvoltat primul proiect de învăţământ dual, înfiinţând şase clase - 5 în Gorj şi una în Dolj, pentru meseriile deficitare nouă - excavatorist, buldozerişti, sudori, electricieni, maşinişti echipamente utilaje grele. În prezent, sunt înscrişi 160 de copii la aceste cursuri care durează trei ani. Anul viitor, când aceştia vor absolvi, vom avea 160 de noi angajaţi, iar înscrierile continuă pentru a ne menţine necesarul de angajaţi.

Reporter: În ce stadiu se află negocierile pe care le derulaţi cu societatea chineză de la Huadian pentru realizarea grupului energetic la termocentrala Rovinari?

Sorin Boza: Suntem în discuţii cu partenerul chinez şi aşteptăm rezultatele negocierii.

Reporter: Ce sumă aţi alocat pentru majorările salariale de după greva din luna ianuarie?

Sorin Boza: În primul rând aş vrea să spun că a fost o grevă care ne-a surprins pentru că noi aveam un contract colectiv de muncă valabil care trebuia reînnoit în luna martie. Eram pregătiţi să facem aceste majorări salariale, însă oamenii au făcut această mişcare înainte de terminarea contractului. De asta, prima măsură a noastră a fost să declarăm greva ilegală şi, de altfel, judecătorul a declarat-o ilegală. Sunt de acord că salariile oamenilor noştri sunt salarii mici. Trebuie să ne uităm ce s-a întâmplat în ultimii ani când au crescut salariile din administraţia locală şi a ajuns şoferul primarului să aibă un salariu de 4500 lei, iar brancardierul să aibă 6000 de lei. Este normal ca muncitorii noştri să fie frustraţi. Dar nu a fost însă corect modul în care au acţionat. Sunt de acord că salariile trebuia să crească şi să facem ceva, dar sunt sigur că puteam găsi aceleaşi soluţii şi dacă discutam civilizat. Noi eram pregătiţi să facem această mărire, dar trebuie să respectăm contractul colectiv de muncă ca să putem fi corecţi. Decizia mea, acceptată de toată lumea, a fost să mărim salariile doar pentru personalul muncitor, care reprezintă 86% dintre angajaţi. Am găsit împreună soluţii, pe care le-am agreat, am semnat un act adiţional la contract care este depus deja şi va intra în vigoare de la 1 martie. Am acordat creşteri salariale pe diferite tipuri de activităţi. Astfel, salariile muncitorilor s-au mărit cu 1000 de lei, pentru şefii de echipe creşterea a fost cu 700 de lei, iar pentru şefii de atelieri au crescut cu 500 de lei. Aceasta a fost a doua mărire salarială pe care o fac în ultimii doi ani de zile. Aş vrea să precizez că mărirea salarială din 2017 a fost prima din ultimii şase ani. Anul trecut, efortul financiar a fost de 80 de milioane de lei, iar anul acesta a fost 135 milioane de lei pentru creşterile salariale.

CE Oltenia, chiar dacă a avut probleme prin oprirea activităţii miniere în această perioadă de grevă, a fost în piaţă cu toate grupurile energetice, nu a produs niciun dezechilibru în sistemul naţional şi ne-am asigurat toate contractele în perioada respectivă, funcţionând cu termocentralele din stocurile de cărbune pe care noi le aveam în acel moment.

Am avut o scădere de stoc de aproximativ 260.000 de tone de cărbune, pentru că nu am produs, dar am consumat, însă nu am afectat piaţa. Aveam un stoc de 711.000 tone de cărbune în ziua începerii grevei. Conform hotărâ­rii guvernului privind stocurile de siguranţă pe perioada iernii, trebuia să avem 640.000 de tone, însă noi trecuserăm peste acest prag.

Reporter: Vă mulţumesc!