NEGRIŢOIU DESPRE ANCHETA DIICOT: "Publicitatea făcută fraudelor este exagerată"

Investigaţia DIICOT în care sunt anchetaţi, printre alţii, bancheri şi oficiali ai statului a fost mediatizată exagerat, faţă de alte evenimente similare petrecute în urmă cu câţiva ani, în special pe segmentul creditului de consum, este de părere Mişu Negriţoiu, chairman al ING Bank România.

Domnia sa a adăugat că fraudele sunt marginale atât în volumul creditelor neperformante, cât şi în activitatea bancară.

Mişu Negriţoiu a explicat: "Cred că s-a făcut mai mult zgomot pe aces-te fraude decât de obicei, nu sunt nici primele, nu vor fi nici ultimele. Au fost fraude cu ani în urmă, mai ales la creditele de consum, care au fost mai puţin mediatizate, dar care au fost instrumentate instituţional. Eu cred că este o problemă a instituţiilor juridice şi nu cred că va avea un impact, decât emoţional. De aceea mi se pare că publicitatea care s-a făcut acestor fraude este exagerată".

• ARB: "Ancheta DIICOT cuprinde 0,28% din numărul de unităţi bancare"

Ancheta DIICOT are în vedere 0,28% din numărul de sucursale bancare, eventualul prejudiciu echivalează cu 0,04% din creditul neguvernametal, iar faptele verificate par "un fenomen exterior sistemului bancar", potrivit unui comunciat al Asociaţiei Române a Băncilor (ARB).

Reprezentanţii ARB au declarat: "Referitor la acuzaţiile nefondate privind < virusarea sistemului bancar în proporţie de 80% >, menţionăm că orice raportare la indicatorii sistemului bancar prezintă un impact de 0,28% după numărul de sucursale din totalul de 5.688 unităţi bancare, la finele lunii iunie 2012, şi de 0,043% după ponderea creditelor potenţial afectate din total credit neguvernamental, care se cifra, în luna septembrie 2012, la 51 miliarde de euro (valoarea totală a prejudiciului potenţial cauzat este estimată la suma de 22 milioane de euro, potrivit DIICOT)".

ARB apreciază că indiciile făcute publice până prezent "conduc mai degrabă la predominanţa unui fenomen exterior sistemului bancar", astfel că formulări precum "caracatiţa bancară" sunt "forţate şi extrem de periculoase".

Asociaţia Băncilor şi-a exprimat şi îngrijorarea privind modul în care a fost prezentată opiniei publice evoluţia anchetei DIICOT.

ARB a precizat: "Au fost făcute afirmaţii surprinzătoare cu caracter de certitudine la adresa unor reprezentanţi ai comunităţii bancare, în absenţa deciziei instanţei. Facem apel la tratarea subiectului cu menţionarea aspectului referitor la prezumţia de nevinovăţie".

ARB arată, de asemenea, că semnalele de depistare a potenţialelor fraude au fost lansate din interiorul comunităţii bancare.

Reprezentanţii asociaţiei au explicat: "O companie obţine un credit bancar pe baza unui dosar de credit complex care cuprinde documente referitoare la situaţia legală şi financiară a firmei respective, afacerile derulate de aceasta, proiectul care va fi finanţat şi contractele comerciale. Analizele de credit au la bază aceste documente emise sau confirmate de companie, de instituţii şi persoane autorizate. Băncile depun toate diligenţele, potrivit normelor şi regulamentelor în vigoare, să reconfirme autenticitatea şi veridicitatea documentelor şi informaţiilor respective. În cazul în care aceste documente sunt false ori falsificate sau conţin informaţii şi afirmaţii false, răspunderea revine instituţiilor şi persoanelor care le-au emis, le-au confirmat ori le-au falsificat".

ARB cere "discernământ şi res-ponsabilitate" şi "o abordare echilibrată şi documentată a cazului".

• AVAS: "Angajaţii instituţiei nu sunt implicaţi în dosarul fraudelor bancare"

Angajaţii Autorităţii pentru Valorificarea Activelor Statului (AVAS) nu sunt implicaţi în acte şi fapte de corupţie în "dosarul fraudelor bancare", a anunţat autoritatea, ca reacţie la informaţiile dintr-un referat DIICOT, potrivit cărora funcţionari cu rang înalt din AVAS şi alte instituţii formau cercul relaţional al grupării de fraude bancare.

Oficialii AVAS au precizat: "Angajaţii AVAS nu sunt implicaţi în acte şi fapte de coruptie în < dosarul fraudelor bancare >, aşa cum în mod eronat s-a vehiculat în mass-media. Conducerea AVAS nu are informaţii din care să reiasă o eventuală implicare a angajaţilor autorităţii în cercul infractional, fiind fermă în privinţa pedepsirii actelor de corupţie, conform prevederilor legale în vigoare. Dacă referirea este făcută la dl. Aurel Şaramet, dânsul a fost director general executiv al FPS în perioada 1992 - 1993, instituţie care a precedat AVAS, adică acum 20 de ani".

Funcţionari cu rang înalt din Senat, ministerele Economiei şi al Agriculturii sau din ANAF, AVAS şi Fondurile Naţionale de Garantare a Creditelor pentru IMM-uri sau a Creditului Rural formau cercul relaţional al grupării de fraude bancare, arată DIICOT în referatul cu propunerea de arestare a 33 de persoane din gruparea care se ocupa cu fraude bancare.

În acest dosar procurorii au cerut arestarea preventivă a 33 de persoane, iar judecătorii au emis 17 mandate de încarcerare, printre cei ajunşi în detenţie numărându-se liderul grupării infracţionale, Daniel Ruse, Stan Mihai, fratele acestuia, Toma Mihai, şi fostul general DIE Dragoş Diaconescu.

În acelaşi caz sunt cercetaţi în stare de libertate Claudiu Cercel, vicepreşedintele BRD şi Aurel Şaramet, directorul suspendat al Fondului Naţional de Garantare a Creditelor pentru IMM-uri.

Potrivit DIICOT, în perioada 2010-2012 membrii grupului infracţional organizat au realizat beneficii financiare prin fraude bancare, respectiv obţinerea sau încercarea de a obţine 40 de credite de la 16 unităţi bancare, prin utilizarea unor documente falsificate.