NICOLAE CINTEZĂ: "Indicatorul de profitabilitate din sistemul bancar este o catastrofă"

Indicatorul de profitabilitate din sistemul bancar este o catastrofă (acesta cifrându-se la minus 1,2%, la finalul lui 2014), a spus, la finele săptămânii trecute, în cadrul unui seminar desfăşurat la Sinaia, Nicolae Cinteză, directorul Direcţiei Supraveghere din cadrul Băncii Naţionale a României (BNR).

Domnia sa susţine că cifra de 4,4 miliarde lei - pierderea anunţată pentru 2014 la nivelul sistemului bancar - nu este bătută în cuie, estimând că cifrele finale aferente anului trecut ar putea arăta o adâncire a găurii din sistem.

Şeful Supravegherii de la BNR a anunţat că, după discuţiile pe care le-a avut cu auditorii în luna februarie, a constatat că vor apărea provizioane masive suplimentare faţă de cele anunţate, la final de decembrie, care se vor solda chiar cu scăderea solvabilităţii pentru unele bănci (la sub 10% la una dintre ele, dar peste 8% - nivelul cerinţei minime).

În acest context, domnia sa a ţinut să menţioneze că, deşi nivelul neperformanţei din sistemul bancar este foarte mare comparativ cu cea din regiune, ţara noastră "are cea mai prudentă abordare din UE în ceea ce priveşte gradul de acoperire cu provizioane a creditelor neperformante".

Gradul de acoperire a ratei de neperformanţă (NPLP Ratio) se ridică la 70%, în timp ce nivelul creditelor neperformante (NPL) este de 14%, pe întreg sistemul.

Din totalul NPL-urilor, circa 60% sunt neperformantele care provin din expunerile aferente firmelor în insolvenţă, gradul de recuperare în aceste cazuri fiind mai mic de 10%.

Gradul de acoperire a neperformantelor cu provizioane pentru împrumuturile acordate companiilor care, ulterior, au intrat în insolvenţă este de 76%, deşi BNR a cerut 90%, a spus Nicolae Cinteză, afirmând că sunt şi bănci cu un grad de acoperire de 96%, pe acest segment, dar şi bănci care şi-au provizionat NPL-urile din rândul companiilor insolvente în proporţie de doar 33%.

"Sunt doi candidaţi care se află într-o astfel de situaţie (n.r. nu au respectat cerinţa BNR) şi care, dacă nu se conformează, va trebui să suporte măsurile nunţate de Banca Centrală, adică sistarea atragerii de depozite", a menţionat domnul Cinteză.

Domnia sa a subliniat că băncile au din plin colaterale, dar că piaţa "nu prea le recunoaşte", fapt pentru care BNR insistă pe un grad de acoperire a NPL-urilor care să fie suficient de mare.

Oficialul BNR a precizat: "Controalele trecute ne-au arătat că modul de evaluare a colateralelor este neadaptat la condiţiile de piaţă din momentul de faţă. Există o discordanţă totală între optimismul bancherilor privind şansele de vânzare a garanţiilor şi ceea ce se întâmplă pe piaţă, unde sunt foarte puţine tranzactii. De aceea, o bancă mare şi-a anulat, recent, o operaţiune de vânzare de active, pentru că preţul pe care urma să-l ia a fost destul de mic".

Nicolae Cinteză a anunţat că, în piaţă, sunt expuneri de 16 miliarde lei care nu vor putea fi recuperate din cash flow-ul generat de afacere, ci din colaterale.

Domnia sa susţine că, deşi avem o solvabilitate foarte mare în sistemul bancar, vor veni cerinţe noi de capital, apreciind că o solvabilitate atât de ridicată duce la o lipsă a profitabilităţii.

"Atenţia noastră rămâne concentrată pe a reflecta corect neperformanţa. De aceea, zilele trecute a plecat de la BNR spre bănci o scrisoare semnată de prim-viceguvernatorul BNR, Florin Georgescu, în care le reaminteşte băncilor de recomandările făcute anul anterior, prin intermediul a trei scrisori în care se cerea evidenţierea neperformanţei şi care trebuie să rămână în continuare în atenţia băncilor", a anunţat reprezentantul BNR.

Domnia sa opinează că testele de stres de tip AQR la care vor fi supuse băncile de la noi în acest an vor evidenţia "ceva suplimentar", existând posibilitatea să apară provizioane noi, care nu vor avea, însă, o valoare însemnată, având în vedere "modul prudent de provizionare de până acum".

Însă nu s-a stabilit care vor fi instituţiile financiar-bancare ce vor intra sub supravegherea Băncii Centrale Europene (BCE), a menţionat Nicolae Cinteză, apreciind că dacă ar fi în locul BCE, ar alege, pentru AQR, CEC Bank, Banca Transilvania şi Banca Carpatica, întrucât acestea sunt bănci mari, cu semnificaţie în sistem, care nu fac parte din grupuri.

Şeful Supravegherii de la BNR a mai spus: "Dacă nu suntem suficient de atenţi la a evidenţia foarte corect neperformanţa, resursa locală (depozitele) ajunge să finanţeze neperformanţele din sistem nereflectate corespuzător. Închipuiţi-vă ce se poate întâmpla dacă banca rambursează resursele de la mamă şi neperformanţa este ţinută la nivel mic şi neprovizionat, iar apoi le apucă să-şi reflecte neperformanţa şi creşte rata NPL, deci apar provizioane, scade solvabilitatea şi apar cerinţe de capital. Astfel, există riscul ca acţionarul să spună că dacă nu merge creditarea, pierderile sunt mari şi trebuie să aducă sute de milioane de euro de acasă, nu mai vrea să investească în banca din România".

Majoritatea băncilor din ţara noastră vor fi supuse, în acest an, unui amplu exerciţiu de evaluare, conform exigenţelor Băncii Centrale Europene (BCE), fiind pentru prima dată când instituţiile de credit de la noi vor trece printr-un exerciţiu de evaluare cuprinzătoare, acesta fiind necesar în vederea îndeplinirii cerinţei BCE privind cooperarea strânsă cu autorităţile naţionale competente din statele membre care urmează să adere la Uniunea Bancară şi a căror monedă nu este euro.

Potrivit reprezentanţilor băncii centrale, există două variante în care ar putea să fie derulat respectivul exerciţiu - de către BNR, urmând ca BCE să recunoască evaluarea, sau de către BCE, aceasta din urmă cerând doar sprijinul Băncii Naţionale a României.

• Nicolae Cinteză: "Dacă Grecia nu ajungea la un acord cu privire la finanţarea externă, nicio bancă de acolo nu ar mai fi fost deschisă"

Dacă Grecia nu ajungea la un acord, săptămâna trecută, cu privire la finanţarea externă, nicio bancă de acolo nu ar mai fi fost deschisă, a spus Nicolae Cinteză, care a anunţat că, în contextul evenimentelor din Grecia, BNR va avea câteva priorităţi în plus, în acest an faţă de anul trecut.

Ponderea acţionariatului grecesc pe piaţa noastră bancară, respectiv 13%, este foarte mare, apreciază domnul Cinteză, în condiţiile în care cazul Bank of Cyprus - bancă ce deţinea 0,5% din sistem - a adus foarte multă panică printre deponenţii băncilor greceşti.

Avantajul nostru este că băncile cu capital elen de la noi sunt subsidiare, nu branch-uri, intrând sub supravegherea BNR, subliniază reprezentantul Băncii Naţionale, adăugând că subsidiarele greceşti din România au o calitate foarte bună a activelor şi o provizionare "foarte, foarte bună", toate cele patru bănci având o solvabilitate de peste 12%.

"În cazul unor posibile retrageri de depozite, sunt convins că BNR ar accepta să acţioneze ca împrumutător de ultimă instanţă", a mai spus domnul Cinteză, menţionând că băncile respective au titluri de stat suficiente, care le-ar permite să facă faţă unor retrageri masive de depozite.

Băncile din ţara noastră care au acţionariat grecesc sunt Alpha Bank, Bancpost (deţinută de EFG), Piraeus Bank şi Banca Românească (parte a National Bank of Greece).