NICOLAE CINTEZĂ: "Nu BNR vrea bail-in, ci Uniunea Europeană"

Autorităţile de la noi doresc să intrăm în zona euro, dar nu sunt în stare să transpună prevederile europene în legislaţia noastră, iar atunci când o fac, o fac incorect, este de părere Nicolae Cinteză, directorul direcţiei de supraveghere din cadrul Băncii Naţionale a României (BNR).

Afirmaţia domniei sale vine în contextul în care Comisia Europeană a început procedura de infringement împotriva ţării noastre pentru netranspunerea directivei care priveşte redresarea şi rezoluţia instituţiilor bancare.

Potrivit Comisiei, avem doar doar două luni la dispoziţie să aprobăm o lege care să prevadă reglementările UE în domeniu, altfel vom ajunge în faţa Curţii de Justiţie.

BNR a transmis Ministerului Finanţelor Publice (MFP) un text care transpune reglementările europene în domeniu, printre prevederi numărându-se şi bail-in-ul.

Referitor la această procedură, domnul Cinteză ne-a precizat: "Textul transmis de Banca Centrală către MFP nu face altceva decât să transpună prevederile europene. Trebuie să înţelegem că nu BNR impune aplicarea bail-in-ului, printre soluţiile de salvare a băncilor cu probleme, ci Uniunea Europeană cere acest lucru.

Ordonanţa 99/2006 privind instituţiile de credit şi adecvarea capitalului spune că a doua măsură de stabilizare a unei bănci prevede posibilitatea participării Fondului de Garantare a Depozitelor în calitate de acţionar al instituţiei respective.

Să presupunem că o bancă se află într-o situaţie proastă, cu o solvabilitate scăzută, cu un capital social de 600 de milioane de lei, dar cu pierderi de 350 de milioane de lei. Ca să intre Fondul de Garantare ca acţionar majoritar, în vederea îmbunătăţirii solvabilităţii, acesta ar trebui să acopere cele 600 milioane lei plus un leu. Însă BCE spune că orice sume puse la dispoziţie pentru salvarea băncii de Fondul de Garantare a Depozitelor, chiar dacă sursa finanţării este privată, reprezintă un ajutor de stat şi este nevoie de avizul Comisiei Europene, care afirmă, la rândul său, că, înainte ca fondul să intre acţionar la o bancă, acţionarii trebuie să suporte pierderile anterioare. Astfel, întâi se diminuează capitalul social cu pierderea respectivă - în scenariul nostru de 350 de milioane de lei -, noul capital social fiind de 250 de milioane de lei. Ca urmare, Fondul de Garantare va trebui să acopere doar această sumă, de 250 de milioane de lei, plus un leu, care este mult mai mică decât 600 milioane lei. Astfel, efortul Fondului scade, cu aplicabilitate la celelalte depozite (care trec de suma garantată de stat, de 100.000 de euro).

Există foarte multe discuţii legate de constituţionalitatea acestei măsuri impuse de UE care se numeşte bail-in.

În opinia mea, comentariile de acest gen ar trebui depăşite, întrucât atunci când am acceptat să intrăm în UE am acceptat şi că orice directivă europeană va fi transpusă în legislaţia naţională".

Recent, Bogdan Olteanu, viceguvernatorul BNR, ne-a explicat că rezoluţia este mecanismul prin care sunt salvate părţile bune din băncile cu probleme, considerându-se că o lichidare potrivit principiilor generale de insolvenţă ar cauza prea multe elemente colaterale.

"Prin diverse mecanisme se încearcă salvarea băncilor. De exemplu, se preiau active şi pasive dintr-o bancă şi se transferă către altă bancă, autoritatea publică înfiinţează o «carcasă» goală numită bancă punte şi în acea «carcasă» se introduc activele şi pasivele bune ale unei bănci, urmând ca activele rele, împreună cu acţiunile, să intre în insolvenţă, iar licenţa bancară să fie retrasă. Banca punte va fi administrată temporar, fiind în proprietate publică, după care va fi privatizată, în maxim trei ani, potrivit legii. În România, noi am instituit banca punte şi alte câteva instrumente, iar CE şi PE au emis această Directivă, care ar fi urmat să fie transpusă până la finalul anului 2014", ne-a mai spus domnul Olteanu, adăugând că proiectul de transpunere a directivei europene este în procedura de consultare, între Ministerul Justiţiei şi ceilalţi iniţiatori.

"Reprezentanţii Ministerului Justiţiei au o problemă cu faptul că, practic, se ia banca de la proprietar şi se încalcă dreptul de proprietate. Argumentul legiuitorului european este că vorbim despre o situaţie urgentă şi excepţională în care interesul general privind protecţia deponenţilor, funcţionării sistemelor de plăţi, stabilităţii financiare atârnă mai greu decât protecţia dreptului de proprietate al acţionarului", potrivit oficialului BNR.

Directiva 2014/59/UE, pentru a cărei netranspunere am primit infringement, este un element central al uniunii bancare, instituit în vederea creării unui sector financiar mai sigur şi mai solid în urma crizei financiare.

• Cinteză: "Mă surprinde modul «original» în care sunt transpuse prevederile europene în legislaţia noastră"

Nicolae Cinteză se arată extrem de nemulţumit de modul în care sunt transpuse legile europene în legislaţia naţională.

Domnia sa ne-a declarat: "Mă surprinde modul «original» în care sunt transpuse prevederile europene în legislaţia noastră. Este vorba despre un populism naţional care nu face decât rău, creând animozităţi între bănci şi clienţi şi deteriorând imaginea ţării noastre pe plan extern.

Două exemple ar fi Ordonanţa 50/2010 privind contractele de credit pentru consumatori şi modificarea Legii 193/2000 în vederea transpunerii Directivei 93.

Prima dintre acestea a produs efecte negative accentuate timp de şase luni, aplicându-se retroactiv, după care s-a revenit cu o Ordonanţă pentru remedierea situaţiei.

Prin transpunerea Directivei 93 (privind clauzele abuzive din contractele încheiate cu consumatorii), se dă dreptul ca, în cazul unor procese colective, decizia justiţiei să fie extinsă la toate contractele similare în curs ale băncii respective, în condiţiile în care Directiva Europeană nu prevede acest lucru, ci spune că legea se va aplica doar contractelor încheiate la o distanţă de un an şi jumătate de la publicarea Directivei în Monitorul European.

În România, Directiva a fost transpusă în 2008, ulterior, în 2012, fiind introdusă o modificare ce elimină principiul neaplicării retroactive a prevederilor acestei directive. Mai mult decât atât, felul total netransparent în care a fost modificată Legea 193 în 2012, a făcut ca o soluţie dată într-un proces sau cazul mai multor procese să poată fi extinsă şi la procese care nu au făcut obiectul dosarului judecat de instanţă, eliminând, astfel, dreptul la apărare. S-a ajuns la situaţia ridicolă ca o Curte de Apel să poată infirma o decizie dată de Înalta Curte de Casaţie într-un proces individual.

În prezent, ANPC are astfel de procese colective cu mai multe bănci, şase dintre ele fiind intentate împotriva BCR.

Dacă ANPC va câştiga unul dintre aceste procese, decizia va trebui extinsă şi asupra celorlalte contracte".

Potrivit şefului supravegherii de la BNR, Directiva 93/2000 nu a fost transpusă corect. Domnia sa ne-a spus că, în prezent, există o cerere făcută de una dintre bănci, prin care se solicită stabilirea caracterului neconstituţional al textului de lege.

În raportul de ţară, Fondul Monetar Internaţional (FMI) specifica faptul că dacă ar fi admise procesele de tip class-action (n.r. colective) înaintate de ANPC, s-ar crea un risc sistemic.

Reprezentanţii ANPC ne-au precizat că modificarea Legii 193/2000 obligă profesionistul ca, în cazul în care o anumită clauză este considerată abuzivă de către Instanţă, să modifice toate contractele de adeziune în curs de executare.

În luna martie, Marius Dunca, preşedintele Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Consumatorilor, a precizat că instituţia pe care o conduce trimite zilnic instanţei de judecată procese verbale indicând clauze pe care le consideră abuzive, din cadrul contractelor de credit.

Printre abuzurile băncilor constatate în urma sesizărilor făcute la ANPC se numără ajustarea în sus a dobânzii; modificarea marjei fixe a dobânzii; aplicarea comisionului de penalizare pentru tot creditul, nu doar pentru sumele neachitate; aplicarea unui comision de risc (exclus din contracte de OUG 50); aplicarea comisionului administrativ, calculat ca proporţie din suma întreagă; perceperea unui comision de rambursare anticipată, neinformarea riscului etc.

Domnul Cinteză subliniază că, deşi "Tratatul de aderare spune că orice iniţiativă legislativă care ar afecta stabilitatea sistemului bancar trebuie să aibă avizul BCE, la noi nu s-a procedat în acest sens": "Se pare că ceea ce s-a întâmplat în Ungaria în lipsa avizelor BCE (n.r. a fost iniţiată procedura de infringement) nu a fost o lecţie pentru noi".

Oficialul BNR conchide: "Ţinând cont de modul în care transpunem noi legile europene şi de iniţiativele legislative depuse în ultima vreme în Parlament - iar aici fac referire în special la cea care prevede că dacă dai casa băncii nu mai trebuie să-ţi acoperi restul datoriei - percepţia de risc este foarte mare".