NOI DOVEZI ALE INTERVENŢIEI BĂNCILOR CENTRALE PENTRU SUSŢINEREA ILUZIEI MONETARE Peste 30 de ani de manipulare a preţului aurului?

De peste zece ani Gold Anti-Trust Action Committee (GATA) susţine că Federal Reserve, împreună cu celelalte bănci centrale, intervine activ pe piaţa aurului pentru a menţine stabilitatea dolarului, a rolului acestuia ca monedă internaţională de rezervă, precum şi suprimarea semnalelor infla­ţioniste oferite de metalul preţios.

Este vorba, oare, doar de ultima decadă? Un document recent declasificat din biblioteca preşedintelui Gerald Ford arată "eforturile" Federal Reserve în această direcţie, încă din perioada în care dolarul a fost "rupt" de aur la începutul anilor "70. Documentul, din 3 iunie 1975 şi marcat "strict confidenţial", a fost declasificat în septembrie 2009 şi preluat, în exclusivitate, de ZeroHedge, poate cel mai influent blog financiar din momentul actual.

"Modul în care este rezolvată problema poate să determine forma acordurilor monetare globale, şi să afecteze interesele noastre politice şi economice pentru următoarea generaţie", arăta Arthur Burns (n.a. preşeditele Federal Reserve în perioa­da 1970 - 1978) într-un memoriu trimis preşedintelui Ford. Pe lista des­tinatarilor se mai afla Henry Kissinger şi Alan Greenspan.

Care problemă? Aceea de a permite băncilor centrale sau guvernelor achiziţia liberă a aurului la preţul pieţei. În opinia lui Burns, eliminarea limitelor maxime ale rezervelor de aur naţionale "ar putea elibera forţe şi induce acţiuni care vor creşte importanţa relativă a aurului în sistemul monetar". La data memoriului, preţul oficial al aurului era de 42,22 dolari/uncie, iar pe piaţă tranzacţiile se efectuau la 160 - 175 dolari/uncie.

Burns îi explică preşedinelui Ford că tranzacţionarea interguvernamentală a aurului la preţul pieţei poate determina guvernele să-şi reevalueze rezervele, astfel încât valoarea lor nominală să crească foarte mult.

"Crearea lichidităţii la o asemenea magnitudine extraordinară va pereclita serios, poate chiar împiedica, eferturile noastre şi ale altor naţiuni prudente de a menţine inflaţia sub un control rezonabil", mai scrie preşedintele Federal Reserve, iar "un grad mare de libertate pentru guverne de a tranzacţiona aurul la preţul pieţei poate foarte uşor să împiedice eforturile de controlare a lichidităţii globale".

Ce observăm aici? Aceeaşi tentativă de suprimare a mesagerului inflaţiei, şi nu a adevăratelor ei cauze. De asemenea, oficialii Fed-ului încercau să elimine orice modalitate de contestare a rolului dolarului pe pieţele internaţionale.

După episodul din 1971, când preşedintele Nixon a renunţat unilateral la etalonul aur, nu este de mirare că Franţa a fost cea care a promovat cel mai intens creşterea limitelor pentru rezervele de aur. Se pare că Franţa nu avea, însă, şi susţinerea unor puteri economice importante.

Burns l-a asigurat pe preşedintele Statelor Unite că are "o înţelegere secretă în scris cu Bundesbank, conform căreia Germania nu va cumpăra aur, fie de pe piaţă sau de la alt guvern, deasupra preţului oficial de 42,22 dolari/uncie". Înţelegeri secrete? Deci GATA nu este doar un grup eclectic, adept al teoriei conspiraţiei?

Preşedintele Federal Reserve l-a asigurat pe preşedintele Ford că poziţia băncii central americane mai este susţinută de Marea Britanie, Japonia precum şi de majoritatea ţărilor în curs de dezvoltare.

Interesantă este şi identitatea celorlalţi susţinători ai Fed-ului. "Această poziţie are, de asemenea, o susţinere puternică şi în ţara noastră în rândul comunităţilor financiare şi academice", mai arată Arthur Burns. Et tu, "comunitate academică"? Acum ştim cine a vindecat febra aurului, prin imunizarea multor generaţii de studenţi cu vaccinul "relicvei barbare".

Mai continuă aceste încercări de manipulare a preţului aurului şi în prezent? Oficial, Federal Reserve şi Trezoreria SUA nu efectuează tranzacţii pe piaţa aurului. Dar...

Alan Greenspan a declarat în faţa Comitetului Bancar al Camerei Reprezentanţilor, în iulie 1998, că "băncile centrale sunt gata să ofere cu împrumut aur în cantităţi mari, în cazul creşterii preţului".

După semnarea Acordului de la Washington în 1999, referitor la condiţiile de vânzare a aurului din rezervele naţionale, guvernatorul Băncii Angliei trebuie să fii simţit o mare uşurare. Edward George a declarat atunci că "o creştere mai mare a preţului ar fi condus la prăbuşirea mai multor instituţii financiare, care ar fi putut determina o reacţie în lanţ. Deci, cu orice preţ, la orice cost, băncile centrale au trebuit să reducă la tăcere preţul aurului, să îl administreze. Fed-ul a fost foarte activ în reducerea preţului aurului. La fel a fost şi Marea Britanie".

În opinia GATA, scopul acordului de la Washington a fost acela de a oficializa trecerea aurului din rezervele naţionale, prin intermediul leasing-ului, către marile bănci internaţionale, care astfel nu mai erau nevoite să cumpere aurul de pe piaţă pentru a-l returna băncilor centrale.

După mai mult de 30 de ani, o criză financiară şi economică generată de explozia fără precedent a creditului şi a banilor de hârtie, supune deja dolarul unui test de stres fără precedent. Paul Volcker, preşedinele Federal Reserve în perioada 1979 - 1987, prognoza atingerea unui punct critic pentru moneda americană încă din 2005. "La un anumit moment, atât băncile central cât şi instituţiile private vor fi saturate cu dolari... Nu ştiu cum va veni schimbarea... dar este probabil ca schimbarea să fie forţată de crize financiare şi nu de o viziune a politicilor economice", a declarat acesta pentru Washington Post.

În ciuda transparenţei promise de administraţia Obama, rezistenţa manifestată de oficialii Federal Reserve, în faţa tuturor încercărilor de audit şi refuzul publicării informaţiilor legate de operaţiunile cu aur, ne arată că manipularea acesei pieţe este încă de actualitate.

Un comunicat de presă al GATA, preluat de Business Wire, precizează că operaţiunile swap ale rezervelor de aur americane cu alte bănci centrale au fost confirmate de Fed, dar detaliile acestora nu pot fi făcute publice, deoarece nu intră sub incidenţa legii Freedom of Information Act. Conform documentelor GATA, Federal Reserve a negat, în 2001, participarea în cadrul operaţiunilor swap cu aur.

Manipularea preţului aurului are implicaţii majore pentru toate pieţele financiare, datorită caracterului său monetar. În ciuda creşterii burselor din ultimele şase luni, neîncrederea în relansarea economică persistă, deoarece mulţi jucători de pe piaţă consideră că "nu mai există pieţe, ci doar manipulare".

Historia ne arată că sistemele monetare bazate pe "banii de hârtie" nu rezistă, din cauza tentaţiei irezistibile a guvernelor de a-i tipări în exces, pentru a crea o iluzie a prosperităţii. A ajuns şi dolarul la capătul drumului?