English
Ultima decizie a BNR, care a fost aşteptată în urma declaraţiilor unui eminent expert guvernamental (n.a. să trecem cu vederea contradicţia în termeni), a stabilit dobânda de politică monetară la un nou minim istoric, de 2,75%.
Dar ce nu poate face o dobândă de 3% şi poate face o dobândă de 2,75%? Absolut nimic. De aceea decizia Băncii Naţionale este eminamente politică şi ar trebui, măcar în al doisprezecelea ceas, să elimine orice îndoială pentru cei care mai cred în independenţa politicii monetare.
Reducerea dobânzii de politică monetară nu va ajuta reluarea creditării, deoarece ultimele rezultate publicate de băncile comerciale arată că recunoaşterea pierderilor se face doar la presiuni externe (n.a. autoritatea de supraveghere) şi nu există nicio garanţie că procesul s-a terminat.
Chiar dacă bilanţurile bancare ar deveni imaculate până la sfârşitul anului, creditarea tot nu se va relua, pentru că firmele din economia reală încă se confruntă cu o povară insuportabilă a datoriilor, iar debitorii de la nivelul gospodăriilor par să fi învăţat lecţia cu întinsul dincolo de dimensiunea plapumei.
Pentru băncile străine care stau cu valiza la uşă, BNR a venit cu o veste bună: rata rezervelor minime obligatorii aplicate pasivelor în valută a fost redusă până la 14%, de la 16%. Adică banca centrală oferă un nou impuls tendinţei de reducere a expunerii băncilor străine faţă de economia noastră, în condiţiile unui ritm deja foarte ridicat, după cum arată şi un articol recent din ziarul BURSA (n.a. "Băncile mamă au retras 1,5 miliarde euro de pe piaţa noastră", BURSA, 03.11.2014).
Singurul aspect "pozitiv" al deciziei BNR îl reprezintă posibila reducere a costurilor de finanţarea, pentru guvern, dar efectul se va manifesta doar pe termen scurt şi mediu. Poate că aceasta este, de fapt, şi intenţia "independentei" Bănci Naţionale, pe fondul ştirilor din presă referitoare la deficitul de finanţare al bugetului de anul viitor.
Beneficiar va fi tot sistemul bancar, după cum arată şi evoluţia curbei randamentelor pentru titlurile de stat din ultimii ani (vezi grafic).
Dacă în 2012 nu prea exista posibilitatea împrumuturilor pe termen scurt pentru plasamente pe termen lung, din cauza spread-ului inexistent, situaţia s-a schimbat semnificativ în ultima perioadă. Cu toate acestea, motivele de optimism sunt greu de găsit, pentru că stabilitatea costurilor de finanţare şi a randamentelor depinde foarte mult de evoluţia "războaielor valutare" de pe pieţele internaţionale.
Într-un articol recent de la Bloomberg se arată că "inflaţia scăzută, creşterea anemică şi politica BCE va forţa, probabil, ţările estice ale UE să reducă dobânzile la minime istorice". BNR a răspuns aşteptărilor, urmează deciziile băncilor centrale din Cehia şi Polonia.
O reducere semnificativă a operat Banca Naţională şi la dobânda facilităţii de creditare a băncilor comerciale cu 50 de puncte de bază, până la 5,25%. Teoretic, această dobândă trebuie să se afle la un nivel care să reprezinte o penalizare pentru băncile care nu ştiu să-şi gestioneze eficient lichiditatea. Semnalul transmis de BNR este că disciplina financiară nu mai contează.
Pentru a justifica ultima reducere a dobânzii de politică monetară, guvernatorul Mugur Isărescu s-a grăbit să anunţe şi prognozele optimiste privind evoluţia inflaţiei în perioada următoare. Astfel, rata inflaţiei ar fi de 1,5% în 2014 şi de 2,2% în 2015.
Tot astăzi, Comisia Europeană a publicat prognoza de toamnă pentru Europa, semnificativ mai pesimistă decât cea din urmă cu şase luni. Estimările pentru România arată o încetinire a creşterii economice până la 2% în 2014, de la 2,5% anterior, în condiţiile în care inflaţia din 2015 va fi de 2,1%, iar deficitul bugetar va ajunge la 2,8% din PIB, de la 1,9% conform estimărilor din primăvara acestui an.
Poate că BNR are dreptate. Dar cum rămâne cu "dealerul" de pâine, care tocmai m-a anunţat că preţul a crescut cu 8%? Sau acesta este nesemnificativ pentru a intra în calculele Institutului Naţional de Statistică?
Dincolo de optimismul BNR, trebuie apreciat şi simţul umorului, chiar dacă este negru, din comunicatul băncii centrale. Acolo se arată că "deciziile CA al BNR vizează asigurarea stabilităţii preţurilor pe termen mediu, corespunzător ţintei staţionare de 2,5 la sută ±1 punct procentual". Ţintă staţionară pentru inflaţie, alta decât 0%? Ştiţi ce înseamnă aceasta? Nimic altceva decât creşterea exponenţială a preţurilor, cu o rată anuală de 2,5%.
Dar o inflaţie "staţionară" nu este de ajuns. Noua reducere a dobânzii de politică monetară va asigura şi "revigorarea sustenabilă a activităţii de creditare, de natură să contribuie la realizarea unei creşteri economice echilibrate şi de durată". Chiar aşa? Promisiunea "reluării sustenabile a creditării" a ajuns la vârsta învăţământului preşcolar şi are o "valoare" similară celor politice sau a unui leu de la începutul tranziţiei.
Ce se va întâmpla după reducerea dobânzii de politică monetară? Băncile vor reduce drastic remunerarea depozitelor populaţiei, cu efecte deosebit de negative asupra economisirii şi formării capitalului intern, de care avem atâta nevoie, mai ales pe fondul "emigrării" investiţiilor străine.
Ce spune BNR? "Reluarea în condiţii prudenţiale a procesului de intermediere financiară şi remunerarea adecvată a depozitelor bancare sunt esenţiale pentru consolidarea creşterii economice şi întărirea rezistenţei economiei româneşti la şocuri externe", după cum se arată în comunicatul băncii centrale.
Presa financiară scrie, de mai mult timp, despre pierderile înregistrate în urma constituirii depozitelor bancare. Aceasta este remunerarea adecvată? Şi de unde va mai veni creşterea economică, când şi ultima bancă străină se va fi întors acasă?
Concluzia? Noua reducere a dobânzii de politică monetară nu este decât un alt pas pe calea accentuării represiunii financiare şi a diminuării severe a perspectivelor de redresare economică a ţării, pe fondul accentuării războiului valutar global.
Este aceasta doar o eroare, similară celor care au intrat în "colecţia" BNR încă înainte de declanşarea crizei financiare globale? Nu ştim. Dar "perseverenţa" este cu adevărat diabolică.
Euro
Dolar SUA
Franc elveţian
Liră sterlină
Gram de aur
1. Florin, Andreas,Mugur =FAM fatale :-)
(mesaj trimis de Virgil Bestea în data de 05.11.2014, 02:12)
dragul meu Calin,
inca nu te-ai dumirit si matale ca acum totul se face din microfon si nu mai este nevoie de tabel. In anul 2009 cei care sunt mari pasionati de istoria contemporana ar fi observat ca reducerea de la 40 la ZERO la suta a rezervelor minime obligatorii cu scadenta mai mare de 2 ani nu apare in nicio coloana a vreunei tabele din raportul de activitate. Acum prin intermediul microfonului nu este chiar atat de efectiv de la 16 la 14. Insa la dobanda iti dai seama ce ar face nea Francois daca ar reusi si el sa fie asa de charmant ca Viorel? Desi cel mai efectiv dintre toti ar fi domnul Florin cu al domniei sale 1286/2012. Ramane insa doar o singura intrebare: daca inflatie nu e atunci sa o mai si micsoram? Inca nu am invatat nimic de la doamna acea simpatica potrivit careia lipsa brizei marii si marimea insuficienta face ca instalatia de la Pitesti ,potrivit careia Gerhard spunea "THERE WE MAKE SOME MONEY", sa nu aduca satisfactia dorita :-(
2. 2.75
(mesaj trimis de adi în data de 05.11.2014, 06:55)
Pai.. Mie tocmai mi-a scazut rata cu aprox 30-50 lei. Asta s-a intamplat. Problema e: ma atrage ceva/cineva sa bag acesti 30 de lei in economie? Sau ii tin la ciorap si hopa .. Iar nu merge economia?
2.1. pai ai de ales (răspuns la opinia nr. 2)
(mesaj trimis de alex în data de 05.11.2014, 21:31)
faci ce doresti cu banii dumitale. poti sa iti iei o bere de ei, poti sa ii investesti in ceva care produce (bursa, intreprindere nou-infiintata), poti sa cumperi o ciocolata copiiilor sau poti sa ii tii la saltea si sa astepti sa isi piarda valoarea in timp, prin inflatie.
3. ...era o vorba
(mesaj trimis de Dan Coe în data de 05.11.2014, 07:13)
"Din gresala in gresala spre victoria finala".
4. Oare?
(mesaj trimis de nelu din poplaca în data de 05.11.2014, 08:14)
In primul rand anumite fraze si expresii din comunicat sunt standard deci alea sunt acolo de la comunicatele din anii trecuti ca asta e.
Apoi BNR nu poate sa le puna bancilor pistolul la tampla sa dea credite. Creditele trebuie cerute, ca sa ceri trebuie sa ai incredere in afacere ca-ti iese, in conditiile de azi nu e incredere ca merge treaba in toata Europa. Asta cand bancile abia isi ling ranile si-si vand neperformantele. BNR e obligata sa vina cu dobanda dupa inflatie, nu e vina BNR ca avem 16% impozit pe dobanda sau ca bancile au treijde comisioane ca sa-ti iei banii. Vad ca toti spun ce nu e bine si ca de fapt nimic din ce se face nu e bine. Dar nimeni nu spune ce trebuie facut si cum. Dar nimeni. Ca teorii e usor sa faci iar pe hartie toate ies la leu.
4.1. nu ai invatat (răspuns la opinia nr. 4)
(mesaj trimis de alex în data de 05.11.2014, 10:36)
Ca asa e in Romania? Se vaneaza paie in draci, dar barne nu vede nimeni. Nemultumitii de dobanda la depozit sa isi retraga economiile, sa infiinteze companii, sa dea de lucru somerilor, sa plateasca taxe. Sau macar sa consume ce produc alte firme. Ca sa faca acelea profit. E usor sa stea cu manq intinsa la banci si sa se mai si supere ca nu primesc destul. Destulul mintii lor, ca lor li se cuvine, nu? Mentalitatea majoritara in Ro este de milog nesimtit. Jigodie, adica.
4.2. fără titlu (răspuns la opinia nr. 4)
(mesaj trimis de MIHAI în data de 05.11.2014, 10:49)
Daca le-am da extemporal marilor nostril economisti ,cu privire la ce ar trebui sa facem ca economia sa performeze,fiecare ar avea alta viziune de parca ar fi studiat "fiecare"in alta galaxie.
4.3. fără titlu (răspuns la opinia nr. 4)
(mesaj trimis de anonim în data de 05.11.2014, 11:30)
... cetateanul de rand nu se poate imprumuta la BNR de aceea o dobanda redusa nu il ajuta cu nimic, in schimb, bancile comerciale (BC) au acces la BNR, la asa zisii "bani ieftini" doar ca BC nu au nici un interes sa "aloce" acesti bani intr-o economie incerta si (real) depresiva atata timp cat pot specula acesti bani pe pietele finaciare si/sau pot imprumuta statul care prin cele trei puteri ale sale "incarca", in ultima instanta, cetateanul ... SOLUTIA este cresterea dobanzii de referinta pentru a descuraja speculatiile si a forta BC sa-si caute norocul investind in economie, de asemenea o dobanda ridicata pune presiune pe stat pentru o organizare mai eficienta si o alocare mai sanatoasa a resurselor ... PIEDICI: activele toxice care trebuiesc "scoase" din sistem - scopul banilor ieftini; si statul risipitor, incompetent si lobbyizabil ... acesta este o simplificare!!! - sunt multe de adaugat caci nici statul, nici bancile (comerciale) nu par a fi interesati de rezolvarea problemelor cetatii ...
4.4. @anonim (răspuns la opinia nr. 4.3)
(mesaj trimis de alex în data de 05.11.2014, 21:41)
ba solutia este sa nu se mai imprumute statul. de ce nu iti infiintezi dumneata o banca pentru a beneficia de dobanda mica? ce sa faca bancile cu banii, chiar daca ii iau cu dobanda de, atentie, 5.25% (dobanda de referinta nu inseamna nimic, conteaza doar dobanda Lombard)? sa ii ia de la BNR si apoi s
4.5. fără titlu (răspuns la opinia nr. 4.4)
(mesaj trimis de anonim în data de 05.11.2014, 22:40)
... ne explici si noua cum "apar" banii in economie?! ...
4.6. @4.5 (răspuns la opinia nr. 4.5)
(mesaj trimis de alex în data de 07.11.2014, 06:28)
Simplu. Prin injectii de la Bnr si multiplicare prin rezerve fractionate. Orice scolar de clasa a 2-a stie asta. Doar tantalaii se extaziaza crezand ca au descoperit apa calda si mersul pe jos. Da' tot nu am inteles ce te opreste sa infiintezi o banca si sa intorci banii cu lopata, acum ca ai descoperit secretul secretelor.
4.7. Protestez (răspuns la opinia nr. 4.2)
(mesaj trimis de anonim în data de 10.11.2014, 19:45)
Eu nu cred ca domnul Bestea ar gafa.
4.8. fără titlu (răspuns la opinia nr. 4.6)
(mesaj trimis de anonim în data de 11.11.2014, 11:12)
... pai injectia bnr nu-i tot o forma de imprumut?! ...
4.9. fără titlu (răspuns la opinia nr. 4.8)
(mesaj trimis de alex în data de 12.11.2014, 06:31)
Nu catre stat. Catre bancile comerciale. Ca bancile plaseaza banii la stat, e alta poveste. Pentru ca statul se imprumuta, e sigur etc. Daca statul nu ar cere, banii ar merge spre companii. Acolo e nevoie de ei.
4.10. fără titlu (răspuns la opinia nr. 4.9)
(mesaj trimis de anonim în data de 12.11.2014, 09:25)
... cam aceasta era ideea si in postarea mea initiala ... doar ca este greu sa "iei bombonica copilului", atunci, o faci "amara" ...