• Lichiditatea medie zilnică pe piaţa de obligaţiuni, în acest an, a scăzut la 1,7 milioane lei, de la 10 milioane lei în 2010
• Dragoş Dărăbuţ: Titlurile de credit sunt influenţate în cea mai mare măsură de evoluţia dobânzii de politică monetară a Băncii Naţionale
Obligaţiunile de stat vor beneficia de un serviciu de market making prin "Piraeus Bank" România, pentru prima dată în ţara noastră, de la întâi iulie 2011, potrivit lui Alin Barbu, director general adjunct la Bursa de Valori Bucureşti (BVB).
Antonio Fluş, şef pieţe de capital la "Piraeus Bank", a declarat: "Pentru început, vom cota trei titluri, adică obligaţiuni cu scadenţă la trei, patru şi cinci ani, urmând ca în următoarea perioadă, gradual, să aducem cotaţii pentru toate cele circa 20 de isinuri (n.r. obligaţiuni de stat)".
Obligaţiunile de stat de tip benchmark care vor fi tranzacţionate prin intermediul "Piraeus Bank" au următoarele simboluri: B1307A, B1504A, B1604A.
Antonio Fluş a mai declarat: "Aceşti termeni de start ai market makingului sunt subiect de îmbunătăţire". Potrivit domniei sale, până la sfârşitul anului, banca va oferi cotaţii pentru toate titlurile în termeni mai buni precum spread-uri mai mici şi mai multe şedinţe de tranzacţionare cu preţuri menţinute la acelaşi nivel.
Mihai Chişu, broker la "IFB Finwest", este de părere că ideea unui market maker pentru obligaţiuni este foarte bună şi va fi, cu siguranţă, un element pozitiv pentru piaţa obligaţiunilor. Domnia sa a adăugat, însă, că marea problemă a acestei pieţe este lichiditatea extrem de scăzută, publicul investitor fiind aproape inexistent, iar singurele tranzacţii sunt, adesea, în sarcina fondurilor de investiţii care îşi marchează anumite poziţii. O soluţie împărtăşită de mulţi participanţi din piaţă este aceea prin care o tranşă de titluri de stat este vândută exclusiv prin bursă, potrivit domniei sale. Mihai Chişu a precizat că tranşa ar trebui îndreptată, cu precădere, spre investitorii de calibru mai redus interesaţi de obligaţiuni. Potrivit domniei sale, reuşita unui astfel de demers va consta foarte mult şi în calitatea mediatizării şi marketingului acestui eveniment. Mihai Chişu ne-a declarat: "În cazul în care investitorul de retail nu va fi adus spre bursă oferindu-i-se titluri de stat ca alternativă la depozitele bancare, nu cred că piaţa de obligaţiuni din România va cunoaşte diferenţe faţă de ceea ce avem şi acum, adică aproape nimic."
Antonio Fluş este de părere că clienţii instituţionali vor fi interesaţi de achiziţionarea titlurilor de stat, cu precădere. Domnia sa nu poate estima, în acest moment, impactul asupra clienţilor de retail.
Domnul Fluş a afirmat că unul dintre principalele motive pentru care "Piraeus Bank" se află în parteneriat cu BVB este că doreşte să acopere toate canalele de tranzacţionare, şi piaţa OTC reglementată de Banca Centrală, precum şi cea reglementată de BVB. Potrivit domniei sale, criteriile de selecţie ale titlurilor au fost scadenţele îndepărtate şi lichiditatea scăzută. Antonio Fluş explică absenţa "Piraeus Bank" în topul emitenţilor de obligaţiuni din primul semestru al acestui an prin focalizarea pe investiţii semnificative (în infrastructură, software, mână de lucru) şi prin schimbări în cadrul activităţii de capital.
Serviciul de market making pentru acţiuni a apărut în 2008 (odată cu lansarea companiei Erste al BVB), iar cel pentru instrumentele futures, în 2009.
La BVB sunt listate 21 obligaţiuni de stat, dintre care 11 de tip benchmark (n.r. titluri de stat cu scadenţe mai mari de un an). Alin Barbu a precizat că obligaţiunile cu scadenţe mai mici de un an sunt instrumente specifice pieţei monetare şi, deocamdată, nu sunt tranzacţionate de investitorii din piaţa de capital.
Valoarea obligaţiunilor (Municipale, Corporatiste şi Titluri de Stat) transferate anul acesta a fost de circa 222,5 milioane lei, în comparaţie cu lichiditatea de 5,47 miliarde lei a acţiunilor şi cea de numai 12,8 milioane lei a instrumentelor futures.
Dragoş Dărăbuţ, analist financiar la "Tradeville", ne-a declarat că statisticile întocmite de BVB pentru 2011 relevă o scădere majoră a lichidităţii medii zilnice pe piaţa de obligaţiuni în acest an, de la 10 milioane lei în 2010 la 1,7 milioane lei în 2011. Domnia sa a adăugat că în acelaşi interval de timp, lichiditatea medie zilnică pe acţiuni s-a dublat faţă de anul anterior, investitorii preferând, într-o oarecare măsură, investiţiile mai riscante. Dragoş Dărăbuţ este de părere că titlurile de credit sunt influenţate în cea mai mare măsură de evoluţia dobânzii de politică monetară a Băncii Naţionale (n.r. BNR). Domnia sa a adăugat că din 5 mai 2010, BNR a menţinut neschimbat nivelul de dobândă la 6,25% pe an motiv pentru care, în ultimul an, piaţa de obligaţiuni nu a fost foarte volatilă. Dragoş Dărăbuţ ne-a declarat: "Este greu de spus cum va evolua piaţa de obligaţiuni până la sfârşitul anului în curs, însă dezvoltarea pieţei locale de titluri de credit ar fi un lucru foarte bun pentru investitori, permiţându-le acestora să îşi plaseze o parte din portofoliu în active cu randament fix, mai puţin riscante".