"Observăm o creştere continuă a fraudelor online, furtului de identitate şi de date"

Reporter: Mulţi oameni se tem de escrocherii atunci când fac cumpărături online. Este o teamă justificată?

Grozdana Maric: În mod tradiţional, sectorul financiar a fost expus la încercări constante de fraudă, deoarece permite fraudatorilor să obţină în mod direct câştiguri financiare, cu investiţii minime. Unul dintre motive este că proporţia de produse şi servicii pe care băncile le plasează prin canale digitale creşte rapid. În multe pieţe există, de asemenea, bănci care îşi livrează produsele exclusiv prin canale digitale, care sunt cu adevărat atrăgătoare atât pentru clienţi, cât şi pentru atacatorii cibernetici şi observăm continuu o creştere a fraudelor online, furtului de identitate, furtului de date.

Frauda dăunează reputaţiei instituţiei financiare, afectează negativ loialitatea clienţilor, respectarea reglementărilor şi rezultatul financiar final. Costul real este mult mai mare decât suma fraudată, există o serie de pierderi care sunt uneori dificil de cuantificat, cum ar fi productivitatea redusă, pierderile datorate reducerii încrederii clienţilor în instituţia financiară, pierderile de reputaţie, posibilele sancţiuni de reglementare etc.

Reporter: Anul trecut, ca urmare a restricţiilor impuse de pandemia de coronavirus, mulţi am trecut la tranzacţii şi achiziţii online. Care au fost urmările acestui fapt, din punct de vedere al tendinţelor de fraudă?

Grozdana Maric: Pe lângă digitalizare, pandemia de coronavirus a avut şi efecte negative asupra securităţii cibernetice din întreaga lume şi a dus la o creştere semnificativă a fraudei. Infractorii digitali încearcă în toate modurile posibile să folosească situaţia în avantajul lor şi să înşele cât mai mulţi utilizatori naivi.

Google a anunţat că blochează zilnic peste 18 milioane de emailuri frauduloase, în contextul coronavirus şi peste 100 de milioane de emailuri "de phishing". Printre mesajele care sunt cel mai adesea blocate se numără cele în care fraudatorii se prezintă ca reprezentanţi ai unei organizaţii de sănătate, pentru a forţa "victimele" să facă click pe link-uri sau să doneze bani către companii inexistente. Există din ce în ce mai multe emailuri în care hackerii se prezintă ca instituţii de stat şi afirmă că au nevoie de date despre conturile bancare ale utilizatorilor pentru a "plăti ajutorul de stat". Google subliniază că au reuşit să blocheze mai mult de 99% din astfel de mesaje frauduloase, graţie algoritmilor de machine learning.

Reporter: Care sunt cele mai mari provocări ale instituţiilor financiare în implementarea eficientă a prevenirii fraudei?

Grozdana Maric: Deşi multe bănci au sisteme de detectare a fraudei, astfel de sisteme oferă de obicei analize reactive ale tranzacţiilor suspecte, iar o astfel de abordare este insuficientă pentru protecţia efectivă împotriva pierderilor. Odată ce are loc o tranzacţie frauduloasă, procedura de identificare şi dovedire a acesteia, precum şi rambursarea, poate dura luni.

Principalele provocări cu care se confruntă instituţiile financiare în prevenirea fraudei sunt:

Schimbarea constantă a tendinţelor de fraudă şi complexitatea lor în creştere, ceea ce face dificilă monitorizarea eficientă a diferitelor produse inovatoare şi a canalelor de vânzare (online banking, bancomate, dispozitive POS, servicii bancare mobile);

Integritatea insuficientă a datelor - incapacitatea de a integra şi valida date dintr-un număr mare de canale bancare şi alte surse de date înseamnă că datele sunt adesea incomplete şi nesigure;

Abilităţi analitice limitate - incapacitatea de a analiza în mod eficient tranzacţiile pentru a identifica tipare şi comportamente suspecte face băncile vulnerabile la criminalitatea organizată şi practicile ilegale

Resurse umane limitate - capacitatea de a prioritiza adecvat sarcinile şi acţiunile într-un caz specific de fraudă este crucială în optimizarea resurselor, totuşi acest lucru este dificil de realizat fără o soluţie adecvată.

Reporter: Dacă aţi putea identifica un lucru esenţial pentru prevenirea pierderilor, care ar fi acesta?

Grozdana Maric: Aş spune că viteza de detectare a fraudei este crucială, deoarece, uneori, câteva secunde pot însemna fie economii semnificative, fie pierderi semnificative. Acesta este motivul pentru care evaluarea riscului de fraudă în timp real este cea mai eficientă opţiune pentru fiecare tranzacţie pentru a detecta şi preveni, să zicem, fraudarea cardului la punctul de vânzare.

Băncile ar trebui să fie mai agile decât fraudatorii pentru a răspunde eficient la noile ameninţări şi ar trebui să lucreze continuu pentru a îmbunătăţi modelele de detectare a fraudei prin intermediul oamenilor, tehnologiei şi gestionării proceselor.

Reporter: Mulţumim!