OBSESII ALIMENTARE De ce să (NU) mâncăm pâine

Sunt zeci de mii de ani de când oamenii consumă pâine sau produse de panificaţie, fără să ştie cât de sănătoasă este sau ce "vicleşuguri" ar putea ascunde între ingredientele sale. Vorbim despre unul dintre cele mai consumate alimente, de multe mii de ani, pe care Homo sapiens îl va fi intuit ca fiind esenţial pentru echilibrul organismului, dar şi incluzând aspecte negative, uneori. Ce înseamnă aceasta? Site-ul specializat în medicină passionsante.be oferă câteva repere ce lămuresc o serie de necunoscute esenţiale referitoare la pâinea noastră cea de toate zilele.

- În cadrul unei alimentaţii echilibrate, aproximativ 55% din energie trebuie să provină din glucide, în primul rând din glucidele complexe, iar cerealele reprezintă cea mai importantă bază pentru acestea.

- În pofida avantajului major menţionat, pâinea este un subiect de controverse foarte justificate; pentru că favorizează creşterea masei corporale (ne îngraşă!), datorită conţinutului de glucide.

- O problemă majoră o constituie tulburările digestive cauzate de gluten, chiar şi la persoanele care nu au intoleranţă la acesta.

- În cazul în care se folosesc, la prepararea pâinii, aditivi alimentari pentru a-i conferi un gust mai agreabil, aceştia afectează calitatea produsului şi, de asemenea, nici un surplus de sare nu este niciodată agreat.

• Aporturi nutriţionale

Feculentele din pâinea integrală conţin toate elementele seminţei, ceea ce furnizează glucide şi proteine vegetale, precum şi alţi nutrienţi. Pâinea integrală este bogată în fibre, în vitaminele din categoria B (B1, B2, B3), în vitamina E, în fier, zinc, calciu şi fosfor. Pâinea albă, neagră sau intermediară, dacă nu este preparată cu cereale integrale, conţine aceleaşi vitamine, fibre şi minerale ca pâinea integrală, însă în cantităţi mult mai mici.

• Aditivii

Când pâinea este făcută manual, se adaugă aditivi - îmbunătăţitor de gust, drojdii chimice etc. - în timp ce aluatul "creşte", pentru a accelera şi a controla mai bine procesul de coacere. Emulsifianţii şi un supliment de gluten fac pâinea mai moale şi mai rezistentă, mai consumabilă în timp. Toţi aceşti aditivi trebuie să fie omologaţi pe plan european, iar, pe de altă parte, nu afectează valoarea nutritivă a pâinii, ci îi îmbunătăţesc textura şi gustul specific.

• Grâul şi sănătatea

Cardiologul american William Davies afirmă că grâul şi modul în care este prelucrat constituie cauza mai multor probleme de sănătate. E adevărat, nu sunt probleme majore, însă principala referire se face la conţinutul de gluten. Unii consumatori se plâng de disconfort intestinal după ce au consumat pâine cu făină albă de grâu. Aceasta se explică prin intoleranţa la un compus al grâului (oligozaharide). La persoanele foarte sensibile (de exemplu, dacă suferă de sindromul colonului iritabil) această intoleranţă poate fi foarte accentuată.

• Alternative la pâine

Dacă doriţi să slăbiţi, trebuie să limitaţi aportul de glucide. Totuşi, în privinţa pâinii, este important să fie substituită cu alimente care să furnizeze aceiaşi nutrienţi cu o saţietate similară. La micul-dejun se recomandă musli, fulgi de ovăz, o completare cu iaurt grecesc şi bucăţi de fructe şi legume uscate, supă de ovăz, un ou, brânză proaspătă. Prânzul poate fi alcătuit dintr-un bol de supă de legume sau o salată verde, întotdeauna lângă o porţie de legume proaspete şi de o sursă de proteine (peşte, carne, nuci, brânză). Totodată, e foarte important să se ţină evidenţa aportului de iod adăugat pâinii, dar şi din peşte şi din sarea iodată.

• O alternativă: ovăzul

Un preparat pe bază de ovăz constituie o alternativă bună la pâinea "normală". Ovăzul conţine polifenoli şi un antioxidant ce se găseşte şi în vinul roşu. Mai mult, ovăzul nu conţine gluten. Consumat la micul-dejun, ovăzul declanşează o saţietate de lungă durată, ceea ce ajută persoana respectivă să fie în formă perfectă cel puţin până la orele prânzului.