Ocupăm locul 25 în UE, după numărul reclamaţiilor consumatorilor

Românii întocmesc aproximativ 45.000 de reclamaţii pe an atunci când li se încalcă drepturile de consumatori, acest număr poziţionând ţara noastră printre ultimele locuri în Uniunea Europeană în această problemă, a declarat, ieri, Sorin Mierlea, preşedintele Asociaţiei Naţionale pentru Protecţia Consumatorilor şi Promovarea Programelor şi Strategiilor (ANPCPPS România). Din totalul reclamaţiilor, cele mai multe fac referire la telefoane mobile, electrocasnice şi produse din zona IT. Sorin Mierlea a declarat: "România se află pe locul 25 din 27 la nivelul anului 2011 în privinţa numărului de reclamaţii legate de protecţia consumatorului. Din păcate, exerciţiul acesta de a face o sesizare sau plângere le este străin românilor".

Marea Britanie, Germania şi Belgia ocupă primele trei locuri în topul ţărilor ai căror cetăţeni depun plângeri legate de protecţia consumatorului.

Sorin Mierlea a mai spus că dacă clienţii ar respecta câteva reguli de bază, problemele legate de protecţia consumatorului ar putea fi evitate. Oficialul ANPCPPS România recomandă consumatorilor să verifice termenele de valabilitate ale produselor, să solicite bonul fiscal şi, în cazul apariţiei unor probleme, să acţioneze în justiţie furnizorul produsului sau serviciului, nefiind percepute taxe judiciare sau de timbru. În România există peste 10 entităţi care se ocupă cu protecţia drepturilor consumatorilor, fapt care explică parţial numărul redus de plângeri depuse de clienţi, cifrate la câteva mii anual. "Nu cred că agenţii economici sunt speriaţi de autorităţile sau instituţiile care apără drepturile consumatorilor. Agen­ţii economici nu se sperie de stat pentru că amenzile sunt reduse. Agentul economic se sperie doar dacă vânzările se vor reduce din cauza unei reclame negative", a spus Mierlea.

Şeful ANPCPPSR a afirmat că mai mult de 50% din problemele legate de protecţia consumatorului ar putea fi evitate dacă respectivul client respectă trei regului, prima fiind citirea etichetei produsului, care trebuie să fie în limba română. "Apoi trebuie să ne uităm la termenul de valabilitate şi să solicităm bonul, nu neapărat pentru fiscalizarea tranzacţiei, ci pentru a avea un document justificativ pe care să-l ataşăm plângerii atunci când solicităm despăgubiri materiale sau morale dacă produsul sau serviciul a fost neconform specificaţiilor. În plus, orice consumator român are posibilitatea să acţioneze în justiţie, fără taxe judiciare sau de timbru, furnizorul produsului sau serviciului", a arătat Mierlea. El a mai spus că, la nivelul gospodăriilor din România, pierderile provocate de neutilizarea unui produs din cauza unor deficienţe se apropie de 40%.

Preşedintele ANPCPPS a sfătuit românii să devină membri ai asociaţiilor neguvernamentale care activează în domeniul protecţiei consumatorilor, pentru o mai bună informare şi consiliere. Mierlea a mai spus: "Spre exemplu, în Olanda, fiecare familie este membră la cel puţin cinci ONG-uri care activează în acest domeniu. În România, taxa anuală la un ONG de profil se ridică la 25 de lei. Nu cred că este o sumă mare în raport cu beneficiile pe care un client le-ar putea avea în calitate de membru al asociaţiei respective".