PCC SE, acţionarul minoritar al combinatului chimic "Oltchim" Râmnicu-Vâlcea, are o viziune diferită faţă de cea a managementului cu privire la viitorul companiei, însă pare hotărât să rămână în acţionariat şi să convingă pe toată lumea că are dreptate.
Wojciech Zaremba, directorul de dezvoltare a afacerilor al Grupului german PCC SE, este de părere că achiziţionarea "Arpechim", planul anunţat de conducerea "Oltchim", va omorî combinatul. Domnia sa ne-a spus, însă, că nu intenţionează să îşi vândă participaţia de la combinat şi că, în cazul în care nu va reuşi să convingă că soluţiile pe care le propune sunt mai bune, va trebui să considere drept pierdere investiţia pe care a făcut-o.
"Am decis să venim aici pentru că suntem o companie mică, relativ nouă pe piaţă, avem o istorie de numai 15 ani şi vrem să creştem", ne-a explicat domnul Zaremba, adăugând: "Pentru noi, Oltchim este o oportunitate. Noi producem polioli, ei la fel... Sodă caustică, la fel... Putem crea o sinergie cu această companie. De exemplu, putem să cumpărăm împreună materia primă necesară şi să folosim reţeaua noastră de distribuţie pentru a face afacerea mai eficientă".
PCC SE a avut în vedere mai multe opţiuni de investiţie, însă a ales "Oltchim" deoarece avea informaţii că va fi scoasă la privatizare, potrivit domnului Zaremba. Domnia sa ne-a spus: "Am cumpărat 12% din companie pentru a avea o poziţie bună, pentru a începe să înţelegem compania, pentru a ne pregăti pentru privatizare. Nu ne-am aşteptat, însă, să înfruntăm asemenea probleme" (n.r. recent, reprezentantul PCC SE în Consiliul de Administraţie al Oltchim şi-a pierdut această funcţie) .
Wojciech Zaremba susţine că stategia şi soluţiile propuse la "Oltchim", în prezent, erau folosite în urmă cu 25 de ani şi că piaţa s-a schimbat. Domnia sa ne-a spus: "Acum, o companie ca Arpechim (n.r. managementul Oltchim doreşte achiziţionarea Arpechim, însă PCC se opune), care nu are tehnologia necesară, nu oferă soluţii pieţei, nu are niciun viitor. Este o pierdere de bani să investeşti în această companie. Soluţiile noastre pentru companie sunt total diferite, poate nu la fel de spectaculoase. Considerăm că ar trebui să ne concentrăm pe produsele care ar putea aduce profit: polioli, oxo-alcooli, soda caustică, şi nu să extindem producţia de PVC. Aici este diferenţa dintre noi: în loc să mergem către viitor, managemnetul Oltchim vrea să se întoarcă în trecut. Dacă Oltchim cumpără Arpechim, îl va duce la pieire. Arpechim a fost închis în urmă cu un an, pe motiv că genera pierderi".
Domnul Zaremba este de părere că producţia de PVC ar trebui menţinută, totuşi, pentru o perioadă, până la achiziţionarea de noi tehnologii. Ulterior, angajaţii de pe acest segment ar trebui reorientaţi în noile sectoare de producţie, potrivit şefului PCC SE.
Pe lângă numeroasele informări de presă, minoritarul de la "Oltchim" spune că a trimis mai multe scrisori domnului Adriean Videanu, ministrul Economiei, pentru "a salva această companie".
Wojciech Zaremba ne-a declarat: "Problema este că nu au încercat să găsească alte soluţii... O ţin una şi bună cu Arpechim, în ciuda tendinţelor pieţei, în ciuda noilor tehnologii. România nu este pe Venus! România este în Europa, pe Pământ, pe piaţă! Ar trebui să se gândească la companie şi nu la profituri numai pentru anumite persoane. Situaţia este dramatică, pentru că pierdem timpul".
PCC SE este gata să investească mai mulţi bani în această companie, potrivit reprezentantului său, în funcţie de strategia de producţie.
"În scrisoarea către domnul Videanu, ne luăm angajamentul să păstrăm tot personalul în următorii cinci ani, iar în acest timp să investim bani în funcţie de situaţie şi de planurile pe care le facem.
Avem bani şi nu vrem să îi ţinem în bănci", ne-a spus domnul Zaremba.
• Aventurile PCC SE la comitetele şi comiţiile româneşti
Livia Constantinescu, avocatul asociat la "Marian Dinu Law Office", care reprezintă compania "PCC SE", ne-a povestit despre problemele întâmpinate de clientul său şi despre ajutorul solicitat Comisiei Europene:
"Am depus o plângere la Comisia Europeană, în 2008, pentru că, în aprilie 2008, în momentul în care în Parlament se vota legea de conversie (n.r. a creanţei AVAS în acţiuni), articolul 4 din legea respectivă fusese modificat şi nu mai prevedea că, înainte de implementarea conversiei, se va cere autorizarea CE".
Forma anterioară a legii, care era în vigoare la momentul când PCC a intrat în companie, prevedea faptul că orice măsură de ajutor de stat se va lua după obţinerea unei autorizări prealabile de la Comisie. În situaţia aceea, noi am considerat de datoria noastră să anunţăm Comisia despre ce se întâmplă şi i-am solicitat să ceară explicaţii Guvernului României de ce se consideră că măsura nu este ajutor de stat.
Reprezentanţii statului, AVAS, la vremea aceea, au susţinut că aveau impresia că instituţia europeană este de acord. Au susţinut că, în întâlnirile informale, Comisia s-a arătat de acord cu măsura de conversie. În momentul în care le-am explicat că, din punct de vedere procedural, această aprobare tacită nu funcţionează pentru că este nevoie de o notificare prealabilă aprobării tacite, au redeschis procedurile de consultare informală cu CE. Pe 24 iulie 2008, în Adunarea Generală s-a decis anularea conversiei, până la momentul în care Comisia îşi va spune punctul de vedere formal.
La momentul acela se discuta numai despre coversia datoriei AVAS în acţiuni.
Ulterior, Arpechim a solicitat un preţ mai mare pe materiile prime furnizate Oltchim, având costuri foarte mari de acoperit, Oltchim nu a mai putut să plătească, iar Arpechim s-a închis. De atunci, Oltchim a cerut statului român ca, în plus faţă de conversia în acţiuni, să acorde şi nişte garanţii care să permită achiziţia Arpechim şi tot programul de investiţii care este necesar la Arpechim. Au recunoscut şi ei că, pentru a fi profitabil "Arpechim", capacitatea sa trebuie mărită. Planul acesta a fost estimat în jur de 500 de milioane de euro.
În decembrie 2008, fostul Guvern Tăriceanu a decis că, totuşi, ar fi mai bună o altă soluţie decât conversia datoriei. Însă, Guvernul s-a schimbat, şi s-a încercat apoi convingerea Comisiei Europene că planul - conversie plus garanţii de stat - nu reprezintă ajutor de stat. Comisia nu a fost convinsă, astfel încât Guvernul, în 17 iulie 2009, a trebuit să depună o notificare formală. Practic s-a pierdut un an de la Adunarea Generală din iulie 2008 până când s-a depus notificarea. În notificare, Guvernul a susţinut, în continuare, adoptând poziţia luată de Oltchim, că cele două măsuri nu constituie ajutor de stat. Comisia a răspuns deschizând o investigaţie formală. Asta înseamnă că are îndoieli cu privire la faptul că într-adevăr nu este ajutor de stat şi doreşte să se convingă de lucrul acesta.
Între timp, în iulie, Guvernul a dat decizia să separe programul de investiţii de preluare, pentru că într-un fel, credem noi, se aştepta ca măsurile să nu poată fi considerate ajutor de stat.
Astfel, au scos din pachetul notificat către comisie o sumă de 62 de milioane de euro, pe care o anticipaseră ca fiind preţul pentru achiziţia Arpechim, considerând că această parte de care aveau nevoie urgent se califică pe o aşa numită schemă de ajutor de stat care vizează cadrul temporar.
Ce însemană schemă de ajutor de stat? Însemnă că nu e nevoie de notificare individuală pentru că măsura respectivă a fost pre-aprobată de Comisie. Practic, Comisia aprobă o schemă ca statul să acorde garanţii prin EximBank pentru anumite companii care se califică. Sunt cazuri în care statul ia decizia fără intervenţia CE.
Noi am aflat despre măsura aceasta în momentul în care s-a propus trecerea ei prin Adunarea Generală. Noi nu am contestat Adunarea Generală care a decis luarea acestui împrumut cu garanţii de stat prin EximBank. Am solicitat autorităţilor române să ne spună cum se poate ca această separare artificială să fie acceptată de CE şi cum se face că Oltchim va beneficia de o schemă de ajutor de stat, deşi nu îndeplineşte condiţiile. Din punctul nostru de vedere, dacă nu te încadrezi în schemă şi primeşti, totuşi, ajutor de stat, acesta este ilegal pentru că trebuia notificat înainte de implementare.
În august, în momentul în care se anunţa în presă că se porneşte achiziţia, am solicitat EximBank şi Comitetului Interministerial de Garanţii din Ministerul Finanţelor să ne spună exact cum au ajuns la concluzia că Oltchim se încadrează în schema de ajutor de stat. Nu am primit niciun răspuns.
Apoi, am decis să deschidem o procedură legală - o plângere administrativă prealabilă - în care să ne plângem de ce se întâmplă. Din nou, nu ni s-a răspuns. După cele 30 de zile, am introdus acţiune în instanţă, prin care solicitam suspendarea acestor măsuri până se decide dacă Oltchim se încadrează sau nu.
În momentul în care am solicitat în instanţă suspendarea, am primit o scrisoare din partea EximBank şi din partea Comitetului care spune că, de fapt, nu există nicio garanţie pentru Oltchim, că cererea noastră de suspendare este prematură, pentru că Ministerul Finanţelor, prin acest Comitet, nu a trimis decât o scrisoare de intenţie, că scrisoarea este condiţionată de obţinerea aprobărilor de la CE şi că, oricum, această scrisoare expira la 1 septembrie. Nu ştim dacă scrisoarea respectivă a fost trimisă sau nu. Cert este că, la 1 septembrie, nu exista nicio garanţie. La momentul acesta, din raţiuni procedurale, noi am mai solicitat încă o dată să ni se spună dacă s-a emis sau nu, iar în momentul în care se va judeca pe fond cauza respectivă, vom solicita autorităţilor să ne certifice că nu s-a emis nicio garanţie. Până acum, nu au spus în niciun moment că ar exista vreo garanţie din moment ce îşi menţin excepţia de prematuritate. Actul atacat nu există, asta ni s-a spus. Prin urmare, acuzaţiile care există că noi am blocat preluarea Arpechim, cumva, sunt o manipulare. Pentru că dacă într-adevăr nu există actul, noi nu avem pentru ce să ne judecăm. Ne gândim să vedem în ce măsură putem să aflăm care este situaţia şi în ce măsură autorităţile române vor fi dispuse să aştepte până la momentul în care Comisia Europeană va decide care este procedura legală de urmat în cazul preluării Arpechim".
< link >https://www.bursa.ro/on-line/s=piata_de_capital&articol=67021&key=MjAwOS0xMC0zMCAxIDM2MjQ2M2I4ZWY3ZWU5MDA2ZGFlYWViZDE1YWRiM2Zh.html< link2 >Roibu: Şanse mari să preluăm "Arpechim"< link3 >
Criza financiară a impactat serios rezultatele Grupului PCC în anul 2008, acesta fiind primul din ultimii şase ani în care compania nu a reuşit să îşi crească veniturile, se arată în raporul anual al PCC.
Anul trecut, grupul a avut încasări de 913 milioane de euro, cu 4% sub cele din anul precedent. Astfel, anul a fost încheiat cu o pierdere de 27,7 milioane de euro.