EVENIMENT Culesul viilor la "Cotnari" este în toi

Viile "Cotnariului" se află, de săptămâna trecută, în plin proces de recoltare. "La < Cotnari > se simte atmosfera de toamnă timpurie. Strugurii de "Frâncuşa" sunt primii care au ajuns să dea parfumul mustului", povesteşte Cătălin Grecu, directorul de marketing al companiei, care caracterizează acest an ca fiind unul "bun, puţin capricios, cu zile însorite, caniculare şi acumulare de zahăr".

Strugurii "Cotnariului" se culeg doar manual, prima dată fiind recoltaţi cei pentru vinurile de selecţie şi, ulterior, culegătorii, pes-te 1.000 la număr, intră din nou în vie şi recoltează restul strugurilor.

Domnul Grecu ne-a precizat că societatea are 1.300 de hectare de vie pe rod, iar strugurii au aproximativ 200 de grame de zahăr/kg.

Cu o producţie estimată la peste 12 milioa-ne de kilograme de struguri, "Cotnariul" şi-a primenit pivniţele cu cisterne noi, din inox, pentru vinurile seci - "Frâncuşa" - şi cu butoaie de lemn pregătite să primească dulceaţa vinurilor nobile: "Grasă", "Tămâioasă", "Fetească Albă".

La "Cotnari" a începutul de zile bune culesul, întrucât podgoria sa, comparativ cu ale altor societăţi, este adăpostită de vânturi şi de curenţii locali reci (viile "Cotnariului" fac parte din Regiunea viticolă a Podişului Moldovei), datorită fenomenului de phoenizare a maselor de aer, ce determină un proces de încălzire. Perioada mai-septembrie este caracterizată de o nebulozitate cu valori reduse, favorizând insolaţia, creşterea strugurilor şi acumularea zahărului. Solurile sunt extrem de favorabile culturii de viţă de vie, cu o textură luto-nisipoasă, bogate în humus şi baze schimbabile.

Podgoria "Cotnari" este renumită prin faptul că aici se obţin doar soiuri de struguri româneşti ("Grasă de Cotnari", "Frâncuşa de Cotnari", "Tămâioasă Românească", "Fe-tească Albă"). Dintre acestea patru, "Grasa de Cotnari" şi "Frâncuşa de Cotnari" se obţin numai în podgoria "Cotnari", celelalte două obţinându-se şi în alte podgorii, la nivel naţional. Vinurile de "Cotnari" prezintă calităţi excepţionale, obţinute prin limitarea producţiei medii de struguri la un hectar la doar 70-80%.

În ultimii cinci ani, societatea a început să lucreze la imaginea "Frâncuşei", anticipând o migrare a consumului de la vinul dulce spre cel sec şi demisec, ne-a spus Cătălin Grecu, precizând că, deşi "nu a fost uşoară concurenţa cu celelalte vinuri seci, prin diversele acţiuni am reuşit să aducem < Frâncuşa de Cotnari > în elita vinurilor seci".

Domnia sa ne-a spus că firma pe care o reprezintă a "mers întotdeauna pe principiul de a consolida bine poziţia unui produs şi apoi de a dezvolta produse noi. Anul trecut am plantat < Fetească Neagră > şi < Busuioacă de Bohotin >, pentru a diversifica gama, dar păstrând tot soiurile româneşti. Considerăm că în acest an putem completa gama de vi-nuri < Cotnari > cu alte două sau trei cupaje de vinuri, pentru a acoperi anumite nişe".

• Investiţii

"Cotnari" a proiectat investiţii, pentru acest an, atât în viticultură, cât şi în combinatul de vinificaţie. Astfel, pentru viticultură a fost bugetată suma de 5 milioane de euro (aproximativ 3 milioane de euro pentru înfiinţarea a 260 ha plantaţie cu viţă de vie şi 2 milioane de euro pentru întreţinerea plantaţiilor înfiinţate în ultimii doi ani, respectiv 350 ha). În combinatul de vinificaţie vor fi investite peste 2 milioane de euro, în vederea modernizării spaţiilor de depozitare.

Totodată, compania îşi va continua programul investiţional în ceea ce priveşte mărirea suprafeţelor cultivate cu viţă de vie, astfel încât, la finele anului 2010, să fie îndeplinit obiectivul propus: 2010 ha - suprafaţa totală cultivată cu viţă de vie.

• Istorie

Dacă ne-am putea întoarce cu aproximativ 2500 de ani în urmă, am găsi pe dealul Cătălinei o cetate traco-getică puternică, ce străjuia împrejurimile. În interiorul cetăţii, pe o suprafaţă de aproximativ 5 ha, se aflau locuinţele şefului de trib şi ale celor apropiaţi lui. Iar jos, la poale, erau aşezările celorlalţi, ale oamenilor de rând care cultivau pământurile. Descoperirile din interiorul cetăţii Cătălina au adus argumente care demonstrează că, la "Cotnari", cultura viţei de vie datează tocmai din timpul lui Burebista. Această bogăţie a dacilor, reprezentată prin vinul de la "Cot-nari", trezea, însă, invidie. Burebista este cel care a impus dacilor distrugerea plantaţiilor de viţă de vie. Astfel, podgoria "Cotnariului" vine peste timpuri, în prezent ocupând peste 1.700 de hectare. O călătorie prin beciurile străvechi, lungi de zeci de metri, cu bolte înalte săpate la o adâncime de peste 15 metri, este atât o întâlnire cu istoria cât şi cu spiritualitatea moldovenească.

• Premii

Cu câteva secole de tradiţie în spate, vinul de "Cotnari" a obţinut medalii şi premii la toate concursurile la care a participat. Astfel, "Cotnari" a depăşit stadiul de "nume" şi a trecut la cel de istorie.

În timpul domniei lui Alexandru Ioan Cuza, vinurile de "Cotnari" participă pentru prima dată la un concurs internaţional. Astfel, la Paris, "Grasa" a obţinut distincţia supremă. În anul 1900, la Expoziţia Mondială de la Paris, "Grasei de Cotnari" i s-a decernat medalia de aur, împreună cu titlul de "Floare a României". Numai în acest an, vinurile care au ieşit din podgoriile "Cotnariului" au obţinut, la Chişinău, Berlin şi Paris 21 de premii.

Mărturiile podgoriilor tradiţionale

Darul lui Dyonysos

Domeniile "Ştirbey" excelează prin calitate, nu prin cantitate