OPINI Scrisoare deschisă

Vă adresez această scrisoare deschisă ca un răspuns pe care îl consider necesar la insis-tenţa cu care, de o bucată bună de vreme, vă pronunţaţi public asupra scenei politice din România, cu o preocupare aparte pentru soarta PNL. Înainte de a mă opri asupra câtorva chestiuni de fond, ţin să vă semnalez că, invariabil, intervenţiile dumneavoastră s-au ilustrat, în primul rând, prin vehemenţa neobişnuită a atacurilor, nesusţinute de nicio probă, lansate fie la adresa preşedintelui Băsescu, fie a dlui. Stolojan şi a "platformiştilor". Nu mă îndoiesc că ştiţi la fel de bine ca şi mine că normele relaţiilor internaţionale nu agreează sub niciun motiv un asemenea gen de imixtiune în viaţa politică a unui stat independent şi, ca dovadă, partizanatul flagrant al poziţiei pe care vă plasaţi a fost receptat cu o manifestă indispoziţie în Parlamentul European. Dar, trecând peste codul manierelor practicat într-o lume în care respectul faţă de interlocutor nu poate fi sub nicio formă abandonat, mă simt dator să vă semnalez un dat istoric pe care, în modul cel mai neinspirat, îl ignoraţi cu desăvârşire. Ţara asta a trăit o jumătate de secol întemniţată în lagărul comunist. Ca urmare, decenii la rând "lumina ne-a venit de la Răsărit" şi pumnul în masă al Comisarilor trimişi de cei care ne păstoreau ne-a marcat Istoria până la sânge. A veni astăzi, după şaisprezece ani de la Revoluţia din decembrie "89, şi a aborda problemele României în maniera şi cu tonul cu care, cu un secol în urmă, Comenwealth-ul trata ţările bananiere este o greşeală pe care vă recomand să nu o mai repetaţi niciodată.

Legat de soarta liberalismului în România, în general, şi de cea a PNL, în mod special, ţin să vă declar fără nicio rezervă că implicarea dumneavoastră în depăşirea impasului cu care se confruntă de o bună bucată de vreme partidul condus de dl. Călin Popescu Tăriceanu mi s-ar fi părut întru-totul benefică. Îmi sus-ţin afirmaţia mărturisindu-vă convingerea pe care o aveam că ataşamentul dumneavoastră pentru valorile liberale; îndelunga experienţă politică şi, mai ales, familiarizarea până în adâncul fiinţei cu practicile democrate ce trebuie să definească un partid liberal ar putea fi tot atâtea motive să vă valorificaţi influenţa în modul cel mai constructiv. În locul unei poziţii neutre şi a unei dorinţei sincere de a reclădi punţile în PNL, v-aţi plasat din prima clipă de partea celor care conduc azi partidul, surd şi orb la toate semnalele de alarmă care se auzeau tot mai puternic, atât din interiorul partidului, cât şi din partea tuturor comentatorilor şi analiştilor politici. "Platforma politică pentru relansarea PNL" aţi perceput-o ca pe un atentat la viaţa partidului, iar dorinţa sinceră a iniţiatorilor Platformei de a lansa o dezbatere internă, pentru a găsi soluţiile adecvate redresării situaţiei, aţi etichetat-o ca pe un "cal troian" manipulat de preşedintele Băsescu. Aţi perceput gravitatea momentului, aţi venit urgent în România, aţi lansat un mesaj public de susţinere a preşedintelui Tăriceanu, evidenţiindu-i în felul acesta slăbiciunea, dar aţi ignorat obligaţia elementară şi datoria morală să vă întâlniţi şi să ascultaţi şi punctele de vedere ale foştilor preşedinţi Valeriu Stoica şi Theodor Stolojan. Aţi subscris cu seninătate la etichetarea "platformiştilor" drept "terorişti politici", dar nu v-a produs nicio crispare modul grosolan în care grupul din jurul preşedintelui Tăriceanu şi-a permis să apeleze la mijloa-ce proprii prin excelenţă partidelor totalitare (şantaj, ameninţări, cumpărarea opozanţilor, excluderi dictate de la centru etc.) pentru a pune pumnul în gură şi a-i elimina pe cei care au îndrăznit să spună că lucrurile nu merg bine în PNL şi că electoratul amendează constant erorile de care se face vinovată conducerea partidului. V-aţi asumat dreptul unor epurări politice pe criterii numai de dumneavoastră ştiute şi aţi retras calitatea de "liberal" unor oameni care au refăcut unitatea PNL şi au readus după aproape şapte decenii un liberal în fruntea guvernului, dar nu simţiţi nicio roşeaţă în obraz când vă permiteţi să încercaţi să reconfiguraţi scena politică românească, angajând discuţii "de la liberal la liberal" cu Dan Voiculescu, simbolul imoralităţii în politica autohtonă. Aţi întrezărit, ce era limpede, deteriorarea rapidă a situaţiei în PNL şi criza majoră în care intră, dar aţi preferat să rămâneţi aliatul celor vinovaţi de răul produs şi să aruncaţi acuze, într-o totală necunoaştere a realităţii obiective.

Domnule Graham Watson, nu-mi pot permite să fac aprecieri exhaustive asupra calităţii activităţii politice pe care o prestaţi. Dar, cu cel mai sincer regret, vă asigur că tot ce aţi făcut până azi în România, imaginându-vă că slujiţi liberalismul, nu înseamnă decât un eşec total. Şi asta pentru simplul motiv că aţi persistat în grava eroare ca, ignorând realitatea, să creditaţi la infinit conducerea actuală a PNL cu titlul de "apărători neprihăniţi ai liberalismului". Nu am nicio îndoială că, într-un viitor mai apropiat decât vă imaginaţi, vom fi martori împreună la sancţiunile pe care Istoria le va da celor care i-au nesocotit legile. Regretele atunci s-ar putea să vină prea târziu.