OPINII AGEA "Mindbank" - o ocazie pierdută

• UCECOM a blocat toate hotărîrile periclitîndu-şi interesele

Scopul principal al adunărilor generale ale acţionarilor băncii "Mindbank" întrunite la sfîrşitul lunii mai a fost majorarea capitalului social şi cotarea la Bursă. Cu o singură excepţie, toţi acţionarii au pledat pentru aprobarea acestor hotărîri. Adevărul crud şi crunt este că, fără majorarea de capital, oricîte scamatorii ar face, oricîtă grijă ar avea conducătorii băncii (şi au avut foarte mare grijă cum s-au strecurat în această lume dură reprezentată de sistemul bancar), nu se poate prevedea un viitor pentru bancă. Deşi a fost înfiinţată din anul 1990, banca a rămas la periferia sistemului bancar românesc, activele totale la 31 decembrie 2004 fiind de 2.511 miliarde lei şi operează prin 12 sucursale plus sediul central. Prin comparaţie, Banca Carpatica Sibiu, înfiinţată în 1999 are active de 4.412 miliarde lei, iar Banca Transilvania înfiinţată în 1.994 administra la aceeaşi dată 16.029 miliarde lei. Pentru mine, după ce am participat la această adunare, cauza este clară. Vinovatul principal pentru stagnare este acţionarul principal UCECOM care deţine peste 28% din capital şi împreună cu cooperativele afiliate controlează peste 36%. Statutul băncii, adoptat în 1990, prevede că nu pot fi adoptate hotărîri decît cu 75% din acţionarii prezenţi. Ori cînd deţine peste 25% din capital, nici-o hotărîre nu este posibilă fără acesta. Preşedintele UCECOM, domnul Dîngă Dumitru, care este Preşedintele CA al Mindbank, a votat în CA toate propunerile puse în discuţia AGOA şi AGEA, iar la AGA a mandatat o persoană să voteze contra la toate propunerile care erau cu adevărat importante. Întîi a votat contra majorării de capital, majorare care putea să-i reducă participaţia sub cele 25% şi apoi împotriva modificării statutului, care făcea posibilă adoptarea hotărîrilor cu jumătate plus una din acţiunile participante la vot, prevedere conformă Legii 31/1990 şi care se regăseşte în statutul tuturor băncilor.

Pentru a fi explicit, majorarea de capital avea trei componente. Prima însemna capitalizarea rezervelor create prin capitalizarea profitului pe 2004, împreună cu alte rezerve anterioare în valoare totală de 43.475 milioane lei şi prin acordarea de acţiuni gratuite în mod proporţional. A doua componentă însemna o majorare de 40 miliarde lei prin subscripţia acţionarilor înregistraţi la data de referinţă şi o emisiune prin ofertă publică în valoare de pînă la 10 milioane euro în echivalent în termen de maxim un an, operaţiune premergătoare cotării la Bursă a acţiunilor băncii.

La adunarea generală ordinară, UCECOM a votat împotriva trecerii în rezervă a profitului net de 27.110.232 mii lei, cerînd distribuirea acestuia ca dividend. Încolţită din toate direcţiile, delegata UCECOM a scăpat porumbelul spunînd că dacă se vor convinge că este bine, se vor împrumuta pentru a subscrie. Dividendele ar fi acoperit peste jumătate din necesarul pentru subscriere, dar ar fi constituit o hemoragie din lichidităţile şi aşa reduse ale băncii. Oferta publică ar fi adus fondurile necesarului minim pentru demararea unui program minimal de dezvoltare a reţelei teritoriale şi a dotării pentru carduri şi POS-uri, fără de care o bancă nu poate să stea pe piaţă, dar ar fi redus participarea UCECOM pînă la pierderea controlului asupra băncii. Domnul Dumitru Dîngă nu a avut curajul să dea ochii cu ceilalţi acţionari, dintre care unii mi s-au părut de o foarte înaltă calitate.

De ce Mindbank este în pericol? Din activele de 2.511 miliarde lei, 814 miliarde reprezintă imobilizări corporale, din care clădiri şi terenuri aproape 800 miliarde lei. Dacă scădem alte 245 miliarde în lei şi valută la BNR, casa de 81 miliarde lei şi sumele plasate la bănci sau titluri de stat necesare acoperirii riscurilor pentru garanţii acordate clienţilor, constatăm că pentru credite sau alte operaţii rămîn sub 800 miliarde lei. Ori cu aceşti bani nu se poate să te numeşti o bancă de viitor. Prin însăşi esenţa sa o bancă poate face bani (profit) numai din bani. De aceea erau necesare majorările de capital. Căci altfel, capitalul propriu al băncii este de de 3,1 ori mai mare decît valoarea capitalului social, iar dacă ne referim la capitalul social de 370 miliarde lei, am constatat că acesta a fost acoperit de-a lungul timpului din subscriere directă numai la valoarea de 15.881.299 mii lei de către acţionari, diferenţa rezultînd din profituri reinvestite, reevaluări ale capitalului social vărsat în valută şi ale activelor corporale, atunci cînd această sursă a fost legală şi posibilă. Cu atît mai deplasată a fost cererea unui acţionar recent, dar cu un pachet de 8,82%, luat în majoritate de la acţionari necunoscători sub valoarea nominală, de destituire a managerilor. Acesta precis nu doreşte cotarea la Bursă, fapt care nu i-ar mai oferi posibilitatea să acapareze acţiuni ieftine, ci numai la valoarea de piaţă stabilită liber prin Bursă.

În prezent, majorarea capitalului social la bănci nu mai este posibilă decît prin subscriere de acţiuni sau prin capitalizarea profitului. Ori tocmai cu aceste surse nu a fost de acord UCECOM. La aşa vot nu se poate spune decît "Păcat".

UCECOM a cerut o nouă adunare generală în cel mult două luni, în care problemele respinse acum să fie reluate. Chiar dacă atunci se vor aproba cele propuse de către consiliul de administraţie, acest an este pierdut. Precum se ştie, majorarea capitalului prin emisiune primară durează, iar despre cotarea la bursă... Poate la anul.