OPINII Cât te costă, de fapt, să dai în plată?

După promulgarea legii dării în plată, au început să fie făcute calcule asupra costului acestei operaţiuni.

Pe Internet, circulă câteva variante năucitoare de preţ, pornind de la costurile notificării băncii şi terminând cu cele ale avocatului la care trebuie să apelezi dacă banca refuză să rezolve totul la notariat şi merge în instanţă. Eu am văzut o variantă în care notificarea gândită de notar costă peste 3.000 lei, iar preţul avocatului urcă până la 10% din valoarea soldului creditului. Aşa că am decis să verific personal.

Mai întâi, m-am gândit să întreb direct câteva persoane care au testat "piaţa notificărilor" din timp, având în vedere că, din 13 mai, se pot demara procedurile legale pentru aplicarea legii.

"Mie îmi ia doar 200 de lei avocatul", mi-a declarat un debitor interesat să dea casa înapoi băncii. Apoi, am aflat că se poate şi gratis, pentru că, pe pagina de Facobook a avocatului Adrian Cuculiş, există deja un model de notificare care poate fi preluat de amatori.

Avocatul Gheorghe Piperea a anunţat la rândul său că, pe 10 mai, va organiza o dezbatere publică unde va prezenta tot gratis modele de notificări şi chiar acţiuni în instanţă (dacă băncile decid să meargă pe această cale). Aşa că, deoarece presupun că debitorii interesaţi sunt deja organziaţi pe grupuri şi asociaţii, puţini vor plăti în final preţul unei notificări.

Notificarea nu reprezintă însă decât un pas. În cazul în care băncile vor da curs invitaţiei de a se prezenta la notar pentru transferul dreptului de proprietate, mai sunt taxele aferente acestei proceduri. Aici lucrurile sunt neclare, iar notarii pot invoca grilele cu valori minime, cele folosite la orice tranzacţie de vânzare-cumpărare. Iar la o valoare de 60.000 euro de exemplu, costurile sunt de aproximativ 3.500 lei după cum rezultă din calculatoarele de taxe notariale existente pe site-urile unor notari. Până la apariţia unor precizări suplimentare, pe valorile din grile ar trebui să vă bazaţi, aşa că e bine să nu intraţi poate în primul val de notificări. Asta şi dintr-un motiv suplimentar.

Banca se poate adresa instanţei invocând motive diverse, de admisibilitate a cererii (se poate pretinde, de pildă că nu e credit ipotecar împrumutul acordat sau că suma nu se încadrează în plafonul de 250.000 euro sau ce mai găseşte finanţatorul) sau că legea dării în plată nu este constituţională. Iar acum apar costurile cu avocatul. Aici depinde foarte mult cât de cunoscut e acesta şi cât de mare are clientela interesată de subiect. Potrivit avocatului Cuculiş, un pachet care să includă notificarea băncii plus reprezentarea în justiţie pleacă de la 1.500 lei, la care se vor adauga însă ceva costuri suplimentare dacă se ajunge la Curtea Constituţională (băncile vor invoca, previzibil, că legea este retroactivă). După cum vedeţi, vorbim de costuri fixe, nu de procente raportate la soldul creditului, şi ar fi şi incorect să se întâmple asta de vreme ce dosarele sunt foarte asemănătoare ca mod de organizare a apărării în timp ce sumele acordate drept credit diferă foarte mult (maxim 250.000 euro). Spuneam că cei din primul val pot cheltui mai mult pentru că excepţiile de neconstituţionalitate ridicate de bănci ar putea înceta după ce Curtea Constituţională tranşează într-un singur dosar această solicitare (ar fi pierdere de vreme să se judece mii de cazuri pe aceeaşi cerere).

Una peste alta, notificarea e gratis (dacă o iei de unde trebuie), notarul costă cel mult cât la o tranzacţie pe grilă (dacă nu apar reglementări noi), iar cheltuielile cu avocatul (de la 2.000 lei) se pot recupera dacă se câştigă procesule. Sigur, în cazul unei renegocieri cu banca cu sabia dării în plată deasupra capului, toate aceste costuri pot fi evitate dacă se îmbunătăţesc semnificativ condiţiile de creditare. Iar, dacă Curtea Constituţională respinge cererile băncilor, acestea vor fi mult mai maleabile în negocieri, în caz contrar fiind nevoite fie să facă provizioane consistente, fie să vândă pachete de credite ipotecare cu mare discount recuperatorilor pentru a evita provizioanele.