OPINII Ce se întâmplă cu creditele noastre în vreme de pandemie?

Dacă cei cu portofolii de acţiuni, deţineri la fondurile mutuale sau doar implicaţi în piaţa de capital prin pensile private nu o duc deloc bine în aceste zile, după ample corecţii ale burselor, se vorbeşte mai puţin despre situaţia celor cu credite.

Partea bună este că majoritatea covârşitoare a împrumuturilor este acum în lei, deci o eventuală depreciere a monedei naţionale nu se va simţi în mod direct în efortul lor de rambursare. Dar asta nu înseamnă că debitorii din România şi, implicit, băncile creditoare nu s-ar putea confrunta cu probleme în viitorul apropiat. Primul lucru la care mă gândesc este siguranţa jobului. Micile afaceri din turism, transporturi de persoane, restaurante, divertisment, amenajări interioare etc. se vor confrunta rapid cu o scădere a cifrei de afaceri. Când panica îţi bate la uşă ieşi cel mult la supermarket şi uiţi de idei de investiţii prin casă sau petrecerea timpului liber cu prietenii. Iar patronii ar putea fi nevoiţi în curând să elibereze din personal. Şi nu numai micii patroni, ci şi firmele mari (experienţa crizei din 2008-2009 o demon-strează) încep prin a tăia bugetele de protocol, urmează cele de promovare şi invariabil se ajunge în final la schema de personal, cei rămaşi la job urmând să muncească mai mult pentru a compensa lipsa unor posturi. Evident, asta după ce bonusurile şi primele fuseseră sacrificate anterior.

Or, ce se va întâmpla cu ratele lunare când mulţi rămân fără un job sau iau brusc salarii mai mici? Băncile ar trebui să se gândească de pe acum la reeşalonari şi să nu aştepte ca restanţele să se acumuleze mai multe luni. Din fericire pentru cei cu credite ipotecare luate în ultimii ani, darea în plată este o opţiune pe care debitorii din urmă cu zece ani nu o aveau. Aş vrea să atrag atenţia şi asupra riscului contractării de noi împrumturi pentru stingerea celor vechi. Nu, cardurile de credit nu sunt recomandate pentru a acoperi ratele mai mari la creditele contractate, aşa cum s-a încercat pentru o perioadă la ultima criză. Nu e bine să te gândeşti că e ceva temporar, până îţi găseşti un nou serviciu. De cele mai multe ori nu se va întâmpla asta. Nu mai vorbesc de creditele noi de consum sau de împrumuturile de la persoanele fizice în acelaşi scop. Cel mai bine este să te duci la bancă, să îţi expui problemele şi să ceri reeşalonari sau o perioadă de graţie. Confruntate cu spectrul provizioanelor, băncile ar trebui să fie mult mai des-chise la negociere.

Din păcate, veştile proaste nu se opresc doar la debitori. Nici pentru deponenţi nu sunt motive de speranţă. Dacă au peste 100.000 de euro, ar trebui să se gândească urgent la diversificare la mai multe bănci, legislaţia actuală permite ca actionarii şi deponenţii negarantati să fie puşi să acopere pierderile. Dobânzile la depozite nu cresc decât dacă banca în cauză are mari probleme şi atunci riscul de a ne bloca banii până când Fondul de Garantare intervine nu e deloc de neglijat. Iar băncile care nu au mari probleme de lichiditate vor dori să îşi acopere ris-curile cu neplatnicii, tăind din randamentele depozitelor la termen. Iar din 2020 Guvernul a renunţat la împrumuturile de la populaţie, aşa că nu avem alternative serioase la depozitele din bănci în acest moment. Adio, deci, titluri de stat. Dorinţa băncilor de a face repede bani nu se va răsfrânge doar asupra depozitelor, ci şi asupra politicii de taxe şi comisioane, precum în precedenta criză. Comisioane suplimentare la administrarea contului, viramente, operaţiuni cu cardul, extrase de cont etc.