OPINII Cum îl face asociaţia bancherilor invidios pe Goebbels

Băncile, ca orice entitate din economie, au dreptul să îşi apere punctele de vedere şi, evident, să le popularizeze prin presă. Dar când modul în care şi le expun seamănă izbitor cu propaganda de tristă amintire, fie şi sub formă de reclamă plătită în ziare cu tiraj naţional, derapajul trebuie menţionat.

Iată, am ajuns să vorbim de populism agresiv şi în cazul asociaţiei băncilor, o entitate a gulerelor albe cu morgă, limbaj şi maniere exclusiviste, plus un bonus de dezinformare şi speculaţii nefondate. O mostră edificatoare a acestui tip de discurs ocupa la începutul săptămânii prima pagină din Ziarul Financiar şi ultima din Adevărul. Nu, nu era vorba de vreun editorial sau punct de vedere original, era ditamai pagina integrală, cumpărată cu bani grei de CPBR (Consiliul Patronatelor Bancare din România) în scopul asasinării mediatice a legii dării în plată. Ce aflăm din manifestul bancherilor?

"Legea dării în plată e o lege bună pentru oameni. Aşa ţi-au spus". ("Ei", cei care ţi-au spus nu sunt demascaţi explicit în reclama CPBR, deşi ar fi fost relativ uşor de nominalizat Piperea, Zamfir, eventual parlamentarii luaţi la grămadă. Se pierdea însă aura subversivă şi conspiraţionistă. Publicul trebuie să reţină încă din start că cineva îl manipulează cu scopuri ascunse).

"Ce nu ţi-au spus e pentru ce oameni. Că pentru omul obişnuit care se duce în fiecare zi la muncă şi e foarte atent cu banii ca să se ajungă de la o lună la alta, nu e. Ar fi foarte bună pentru cei câţiva care au cumpărat nu un apartament, ci multe. Şi poate şi multe terenuri, că tot «imobile» sunt. Doar că, pentru ca ei să scape de pagube, o generaţie întreagă va plăti. Asta nu ţi-a mai spus-o nimeni". (Cu alte cuvinte, e o lege pentru privilegiaţi, omul simplu nu intră aici. Bancherii nu explică de ce omul simplu cu un apartament pe credit, ce poate fi executat silit pierzându-şi casa şi rămânând apoi dator la bancă, eventual cu veniturile poprite pe viaţă, dacă proprietatea s-a devalorizat prea tare între timp, nu intră sub incidenţa legii. În stil bolşevic se insistă însă pe conspiraţia elitelor în detrimentul săracilor - da, băncile vorbesc de lupta de clasă pozând în Robin Hood, apărători ai săracilor!).

"Nu ţi-au spus că există o lege a insolvenţei persoanelor fizice. O lege care îl poate proteja pe omul simplu, ajuns în necaz" (Asta e minciunică prin omisiune. Da, legea există, dar aplicarea sa a fost suspendată de Guvern pentru un an, oficial pentru crearea structurilor necesare în plan teritorial. Deci, e inoperantă).

"La fel cum nu ţi-au spus şi ce consecinţe are legea dării în plata. Nu ţi-au spus că VA CREŞTE AVANSUL LA CREDITE". (Corect, dar creşterea avansului atrage şi scăderea preţului caselor, deci valori mai mici ale împrumuturilor, ceva libertate în plus pentru debitori).

"Nu ţi-au spus că VA DISPĂREA PROGRAMUL PRIMA CASĂ" (Asta e speculaţie sau manipulare, cum vă place, niciun bancher n-a anunţat cu subiect şi predicat că banca lui se retrage din programul Prima Casă dacă legea trece, toţi bat însă cu băţul în baltă, poate-poate îşi bagă peştele minţile în cap ).

"Nu ţi-au spus că un tânăr va trebui să aştepte 8 ani în plus ca să poată să îşi ia o casă" (Adevăr incomplet - creşterea avansului măreşte perioada de aşteptare pentru acumularea sa, adevărat, dar scăderea preţurilor imobiliare reduce scadenţa împrumului, probabil cu mai mult de 8 ani).

"Nu ţi-au spus nici că piaţa imobiliară se va bloca. Că în provincie nu se va vinde şi nu se va mai cumpăra probabil nimic. Şi că greu, foarte greu se va mai construi ceva" (Speculaţie, de altfel la preţuri mai mici ale imobiliarelor volumele de tranzacţionare pot fi şi impulsionate, multe resurse pot fi mobilizate de la saltea pentru a profita de "oportunităţi").

"Nu ţi-au spus nici că mulţi îşi vor pierde poate locurile de muncă". (În propoziţia asta "poate" e esenţial. Dar trece nebăgat de seama din cauza dimensiunii petardei aruncate de CPBR. Nu e prea clar nici la cine se referă bancherii - la dezvoltatori şi angajaţii lor, la agenţii imobiliari sau poate la personalul din sucursale care va fi disponibilizat, având mai puţine împrumuturi de acordat?).

"La fel cum nu ţi-au spus nici că VOR CREŞTE CHIRIILE". (Aici raţionamentul e - creşte cererea, cresc chiriile -, dar ar fi adevărat doar dacă programul Prima Casă ar dispărea. În plus, în marile oraşe există un stoc destul de important de imobile libere, ca să nu mai pomenim de casele scoase la vânzare care nu îşi vor mai găsi cumpărători repede, cum afirmă bancherii, ceea ce generează o contrapondere pe partea de ofertă. Dar CPBR nu lucrează cu subtilităţi de genul asta)

"Şi că în final, PIERDEREA ASTA O VOM PLĂTI CU TOŢII. De la buget, din banii ţării, din banii noştri". (O flotare populistă de mai mare dragul. Nu prea rezultă cine o să ameninţe banii ţării. Vor da băncile în judecată România, cum au mai sugerat? Atunci era mai onest să ne spună că le vom plăti pagubele, nu să se se bage în aceeaşi oală cu "banii ţării, banii noştri").

"Ţi-o spunem noi.Şi te întrebăm: chiar e o lege bună pentru oameni? Una care face că 19 milioane să plătească pentru câteva sute?" (Avem deci un "noi" - cei buni, autorii neprecizaţi ai manifestului publicitar, pentru că CPBR nu iese în faţă cu numele în reclama cumpărată în presă, cei care vor, deci, binele poporului, şi un "ei" - iniţiatorii legii dării în plată, cei care vor să ia banii de la gura celor 19 milioane de săraci şi să dea bogaţilor avantajaţi de legea dării în plată).

Şi concluzia: "LEGEA DĂRII ÎN PLATĂ DĂUNEAZĂ GRAV ROMÂNIEI". Ce denotă un asemenea mesaj publicitar şi gândirea din spatele său? Dincolo de fracturile logice deja menţionate, arată disperarea. Bancherii au încercat totul, toate resursele de lobby şi presiune au fost mobilizate. Am avut ameninţări cu DNA-ul, sprijin din partea ambasadorilor statelor bine reprezentate bancar la noi, a Consiliului Fiscal, recomandări din partea BCE şi FMI, preşedintele a întors legea, iar Guvernul a sprijinit voalat poziţia băncilor, dar cu toate astea se apropie momentul fatidic când Parlamentul o va trece, probabil, într-o formă apropiată de proiectul iniţiatorilor. Ce mai rămânea? Un asalt populist în ideea că poate se sperie alegătorii mai slabi de înger şi parlamentarii mai slabi de caracter. Oare BNR şi elegantul domn Isărescu ce părere or avea de stilul şi conţinutul manifestului CPBR?