OPINII Facilitatea de depozit a BNR intră în topul conturilor bancare de economii

Conturile de economii reprezintă o soluţie indicată celor care vor să aibă un oarecare randament pentru plasarea banilor pe termen scurt, fără să se lege de o anumită scadenţă.

În ultima vreme, în contextul majorării dobânzilor pe piaţa monetară, au apărut mai multe astfel de conturi bancare de economii care duc randamentul aproape de un depozit la termen. O alternativă la conturile de economii ar fi conturile de acumulare, unde ar trebui să avem alimentări constante, convenite cu banca.

Ei bine, pentru mulţi va părea o surpriză faptul că într-un clasament al conturilor de economii după randamentul oferit deponenţilor, dacă facilitatea de depozit a BNR ar fi inclusă în competiţie, ar intra direct în top 3.

Băncile pot face depuneri la BNR în facilitatea de depozit, plasament pe o zi (dar care poate fi "rostogolit") la dobânda de 6% pe an.

Peste facilitatea de depozit a BNR, unde publicul nu are evident acces, ci doar băncile comerciale, s-ar plasa doar contul de acumulare al Intesa Bank, unde dobânda este de 9% (suma mimină de deschidere - 500 lei, iar depunerea maximă lunară este de 10.000 lei).

Sub Intesa se află planul de acumulare al BCR, cu dobânzi de 6,80% şi suma minimiă de constituire de 50 de lei.

Urmează facilitatea de depozit a BNR, care ar fi depăşită şi de planurile de economii pentru copii dacă extindem baza de selecţie (unde pot participa însă şi adulţii cu propriile economii, în numele copiilor din dotare).

Astfel de produse sunt Depozitul pentru copii de la CEC Bank (se comportă ca un cont de economii) cu dobânda de 8% pe an şi Planul de acumulare pentru copii de la BCR, unde dobânda este de 7,30%.

Dacă includem şi aceste produse, facilitatea de depozit de la BNR cade pe locul 5.

Nu vrem să adunăm mere cu pere, ci doar să semnalăm o anomalie. Băncile primesc de la BNR, pentru resursele blocate o zi, o dobândă mai mare decât primesc clienţii majorităţii băncilor în conturile lor de economii.

Rolul BNR nu este să ţină banii băncilor blocaţi, ci să le determine să îi pună la treabă. Avem un coridor format din dobânzile la facilitatea de credite (8%) şi la cea de depozit (6%) care flanchează dobânda de politică monetară (7%), iar majorările succesive ale dobânzii de politică monetară au avut rolul anul trecut de a forţa scăderea inflaţiei (până acum, nu cu foarte mare succes).

Când însă dobânzile vor reveni pe trend descendent, această anomalie va fi corectată, iar dobânda la facilitatea de depozit va scădea semnificativ. Deocamdată însă, băncile par să aducă bani cu două mâini pentru a profita de dobânzile la facilitatea de depozit.

În august, media zilnică a sumelor plasate de bănci la BNR în acest instrument era de numai 170 milioane lei (dobânda medie la facilitatea de depozit fusese de 4,3% în august).

Apoi a început să crească progresiv, pe măsură ce şi dobânzile avansau: 548 milioane lei în septembrie, 2,3 miliarde în octombrie, 6,1 miliarde lei în noiembrie (la dobânda medie de 5,7%), 10,9 miliarde lei în decembrie 2022.

Acum lichiditatea este în exces (statul a forţat cheltuielile pe final de an şi au intrat mai multe miliarde de lei în piaţă), iar băncile se grăbesc să profite de nivelul actual al dobânzilor la facilitatea de deposit, în vreme ce indicatorul ROBOR la 3 şi 6 luni a intrat deja sub dobânda facilităţii de credit.

Pentru a aspira aceşti bani, BNR ar putea decide să vândă nişte valută (se reduce în acest fel cantitatea de lei din piaţă), cu preţul instalării unei alte anomalii - deficitele de cont curent şi comercial cresc tot mai alarmant, dar leul se apreciază.