OPINII: GDPR scoate Europa din competiţia inteligenţei artificiale

Restricţiile GDPR (regulamentul bazelor de date), care a intrat recent în vigoare, sunt intratât de înguste în ceea ce priveşte utilizarea datelor cu caracter personal, încât UE nu va putea ţine pasul cu restul lumii folosind inteligenţa artificială (AI) pentru a-şi eficientiza economiile, scrie Nick Wallace, pe site-ul EURACTIV.com.

Nick Wallace este analist politic la Bruxelles; el sustine ca întreprinderile europene care doresc să utilizeze AI vor simţi în curând impactul noului Regulament al UE privind protecţia generală a datelor (GDPR), care a intrat în vigoare la 25 mai.

Comisia Europeană a anunţat un pachet de măsuri politice, la sfârşitul lunii aprilie, menit să pună la dispoziţie mai multe date non-personale pentru AI, însă GDPR impune restricţii atât de severe în ceea ce priveşte utilizarea datelor cu caracter personal, incat Europa nu va putea tine pasul cu alte părţi ale lumii care folosesc AI pentru a-şi raţionaliza economiile.

GDPR impune costuri semnificative şi riscuri juridice masive pentru firmele care prelucrează date cu caracter personal. Firmele trebuie să angajeze persoane cu expertiză considerabilă pentru a se asigura că respectă acest lucru, deoarece se confruntă cu amenzi mari pentru încălcarea nenumăratelor norme ale regulamentului.

Ca urmare, mai multe firme din şi din afara Europei suspendă deja unele servicii digitale, blocheaza accesul din Europa sau scot piaţa europeana din serviciile comune. De exemplu, platforma cehă online Lista a anunţat că va închide reţeaua socială pentru colegii de clasă, în timp ce Gravity Interactive, un dezvoltator de jocuri din S.U.A., va bloca accesul utilizatorilor europeni la jocurile sale.

Costurile sunt deosebit de mari pentru firmele care utilizează AI, deoarece GDPR le cere să aibă posibilitatea ca oamenii să revadă lucrările interioare complexe ale multor tipuri de decizii individuale algoritmice. Acest lucru ridică în mare parte costurile forţei de muncă ale AI şi subminează automatizarea proceselor complexe.

Aceste costuri slăbesc stimulentele pentru firmele europene de a utiliza AI şi pentru ca firmele AI străine să intre pe piaţa europeană, diminuând alegerea consumatorilor europeni şi slăbind presiunea concurenţială de a inova. Deci, GDPR descurajează exact ceea ce Comisia Europeană spune că doreşte să încurajeze.

Pe lângă descurajarea anumitor firme de utilizarea AI, GDPR va submina, de asemenea, calitatea serviciilor AI pe care alte companii le oferă în Europa. Pe lângă creşterea costurilor, necesitatea ca oamenii să poată examina funcţionarea deciziilor algoritmice individuale subminează şi acurateţea statistică a acestor decizii, deoarece forţează companiile să limiteze complexitatea modelelor algoritmice la un nivel pe care oamenii sa îl poată interpreta.

Ironia este că, deşi intenţia acestei cerinţe este creşterea corectitudinii, în practică, cerinţa va determina companiile să utilizeze modele mai puţin exacte atunci când se ocupă de consumatorii din UE, ceea ce sporeşte probabilitatea luării unor decizii inechitabile.

Statele Unite, China şi alte ţări urmăresc strategii pentru a deveni lideri mondiali în AI. UE nu se poate aştepta să concureze cu un cadru de reglementare care este învechit chiar încă înainte să intre în vigoare şi nici nu poate spera ca UE să elaboreze etică în materie de AI dacă îi lasă pe alţii să conducă dezvoltarea tehnologiei.

GDPR a luat patru ani de luptă plictisitoare pentru a se finaliza, astfel încât perspectiva de modificare a acesteia este nepopulară, chiar şi cu unele dintre cele mai dure critici ale regulamentului, dar aceasta este singura soluţie pe termen lung. În acelaşi timp, GDPR va servi ca exemplu prost pentru alte ţări în privinţa modului de a reglementa AI.

Dacă UE continuă să supună AI la o reglementare atât de strictă atât de devreme, se va afla în afara cursei AI care abia a început.