OPINII Globalizarea veniturilor şi lăsarea impozitului în grija contribuabilului, riscante din perspectiva echilibrului bugetar

CRISTIAN DOGARU
Ziarul BURSA #Macroeconomie / 24 aprilie 2017

Intenţia autorităţilor de globalizare a veniturilor lasă un loc gol de toată frumuseţea în visteria statului şi îndeamnă la consum compulsiv, sfârşit în evaziune fiscală. În condiţiile în care o bună parte a lefegiilor din România trăiesc de la chenzină la chenzină, fără să pună bani deoparte, inţiativa de a cere angajatorilor şi altor plătitori de beneficii să nu mai reţină la sursă impozitul de 16% pe venituri de anul viitor, urmând ca lumea să plătească, în 2019, impozitele aferente după ce, cu ajutorul consultanţilor fiscali, a vânat anul anterior ceva deduceri, e cât se poate de riscantă din perspectiva echilibrului bugetar.

Pe de o parte, statul trebuie să umple, în 2018, un gol de toată frumuseţea (aproximativ 10% din încasările sale totale), iar pe de altă parte, sumele care se vor întoarce în 2019 s-ar putea să fie sub aşteptări. Asta pentru că salariaţii după ce se văd cu nişte venituri în plus în buzunar ar putea fi tentaţi să le redirecţioneze spre consum, în loc să economisească banii pentru obligaţiile faţă de Fisc. Cum verificarea încrucişată a Fiscului (angajatorii, băncile, SSIF-urile, firmele de jocuri de noroc, etc depun în continuare declaraţii privind veniturile angajaţilor/clienţilor) nu poate acoperi integral milioane de contribuabili, cei care vor scăpa în 2019 de cerberii ANAF vor fi tentaţi să repete schema şi în 2020, 2021, etc... În plus, dacă cei cu venituri au cum s-o mai scoată la capăt, strângând cureaua în 2019, cum va proceda un şomer care trebuie să aducă 16% din câştigurile din 2018, dacă n-a pus nimic deoparte anul anterior când încasa un salariu lunar?

De anul viitor, angajatorii ar trebui să oprească deci la sursă doar contribuţiile sociale (sănătate, pensii, şomaj) nu şi impozitul pe venit, urmând ca toate veniturile contribuabililor să fie impozitate conform declaraţiei vizând veniturile globale pe gospodărie. Aici vorbim de salarii, dar şi de câştigurile din dividende, dobânzi, drepturi de autor, jocuri de noroc, arende, etc. Mai puţin cele din transferul dreptului de proprietate asupra imobilelor care vor fi impozitate ca şi până acum, prin reţinere la sursă (la notariat). Fiecare contribuabil ar urma să primească acasă o fişa fiscală din care să rezulte veniturile şi câştigurile sale din salarii, drepturi de autor, dobânzi, dividende, jocuri de noroc, etc şi s-o folosească când îşi completează declaraţia de venit global pe gospodărie.

În proiectul de modificare a codului fiscal apărut în presă mai există încă două noutăţi majore privind modul de impozitare a veniturilor. În primul rând, la capitolul venituri din dobânzi, contribuabilii trebuie să primească acasă o situaţie din care să rezulte veniturile sau pierderile obţinute, legiuitorul lăsând o portiţă deschisă în calea deducerii pierderilor rezultate din comisioane bancare (în contextul în care dobânzile la termen sunt oricum minuscule). Rămâne de văzut dacă şi veniturile din investiţiile la bursă vor rămâne cu aceeaşi facilitate. În sfârşit, impozitarea tranzacţiilor imobiliare este îndulcită, impozitul oprit de notari fiind de 3% din 2018 doar pentru imobilele cu valori mai mari de 450.000 lei, echivalentul a 100.000 euro (în prezent se reţinea 3% din toate tranzacţiile de peste 200.000 lei în cazul imobilelor dobândite în urmă cu mai puţin de 3 ani şi 2% dacă imobilele erau deţinute de mai mult de 3 ani - o iniţiativă vizând deci descurajarea speculaţiilor).

Una peste alta, vorbim de o iniţiativă curajoasă, prin care ar putea să crească - prin sistemul de deduceri - şi veniturile angajaţilor din privat, dar extrem de riscantă din perspectiva golului din visteria statului din 2018, mai ales având în vedere presiunea deja exercitată de legea salarizării unitare. Rămâne de văzut ce surse s-ar putea găsi pentru umplerea acestuia, creşterea taxelor şi impozitelor fiind până acum un subiect tabu.

Opinia Cititorului ( 1 )

  1. _Asa este. Mai bine ar aplica o COTA ROGRESIVA _aia cu 8, 12, 16% pe care voia USL-ul s-o aplice in 2012 inainte sa se rupa. Dar in Romania MASURILE BUNE SUNT REPEDE UITATE. _Eu vreau sa se aplice COTA cu 8, 12, 16%.

Cotaţii Internaţionale

vezi aici mai multe cotaţii

Bursa Construcţiilor

www.constructiibursa.ro

Comanda carte
veolia.ro
Apanova
digi.ro
aages.ro
danescu.ro
librarie.net
Mozart
Schlumberger
arsc.ro
Stiri Locale

Curs valutar BNR

18 Noi. 2024
Euro (EUR)Euro4.9764
Dolar SUA (USD)Dolar SUA4.7176
Franc elveţian (CHF)Franc elveţian5.3172
Liră sterlină (GBP)Liră sterlină5.9544
Gram de aur (XAU)Gram de aur393.2836

convertor valutar

»=
?

mai multe cotaţii valutare

Cotaţii Emitenţi BVB
Cotaţii fonduri mutuale
Mirosul Crăciunului
Teatrul Național I. L. Caragiale Bucuresti
petreceriperfecte.ro
targuldeturism.ro
Studiul 'Imperiul Roman subjugă Împărăţia lui Dumnezeu'
The study 'The Roman Empire subjugates the Kingdom of God'
BURSA
BURSA
Împărăţia lui Dumnezeu pe Pământ
The Kingdom of God on Earth
Carte - Golden calf - the meaning of interest rate
Carte - The crisis solution terminus a quo
www.agerpres.ro
www.dreptonline.ro
www.hipo.ro

adb