Franţa între baionete... electorale
CORNEL CODIŢĂEditorial / 24 aprilie 2017
Democraţia franceză a avut încă de la Revoluţie particularităţile ei inconfundabile, iar structurile celor cinci republici în care şi-a turnat substanţa, de atunci, sunt tot atîtea încercări de a face să coexiste genuina, puternica şi inconfundabila aspiraţie spre libertate a francezilor, cu înclinaţia lor, la fel de statornică, spre sistemele de guvernare autoritar-paternaliste, avînd în frunte, dominată, figura impozantă a "monarhului luminat". Actuala republică, impregnată de moştenirea De Gaulle şi hrănită doar de epigonismul gaullist este mai degrabă umbra unei structuri de stat cîndva funcţionale care se uită nostalgic spre secolul al XIX-lea, întorcînd spatele celui cu numărul XXI.