OPINII: Investiţiile în cercetare-dezvoltare, o cale de ieşire din criza generată de COVID-19

În plină criză generată de pandemie, economiile lumii se concentrează pe stimularea investiţiilor în cercetare-dezvoltare care să ajute, pe de o parte, la rezolvarea situaţiei medicale (medicamente, vaccinuri, aparatură performantă) şi, pe de altă parte, la dezvoltarea economică din care să se realimenteze bugetele epuizate de măsurile adoptate pentru a limita efectele restricţiilor impuse în majoritatea domeniilor. România, însă, reuşeşte cu greu să popularizeze chiar şi facilităţile existente în domeniu, astfel încât să fie accesate de mai mulţi contribuabili.

Multe ţări europene tratează cu prioritate domeniul cercetării-dezvoltării prin atragerea de fonduri europene. Spre exemplu, Franţa alocă cinci miliarde de euro, sumă cofinanţată din surse europene, pentru stimularea activităţilor de cercetare-dezvoltare în domeniul medical, cum ar fi dezvoltarea unui vaccin, medicamente sau echipamente medicale menite să contracareze efectele virusului SARS-CoV-2. Aceste fonduri urmează să fie acordate prin mai multe tipuri de scheme de finanţare, inclusiv sub forma unor facilităţi fiscale.

De asemenea, Germania, care a implementat recent facilităţi fiscale în domeniul cercetării-dezvoltării, a anunţat că majorează pragul valoric anual al cheltuielilor eligibile de la două la patru milioane de euro, cu efect retroactiv de la 1 ianuarie 2020, ceea ce poate aduce un beneficiu companiilor de până la un milion de euro anual.

De ce trenează accesarea facilităţilor fiscale în România?

În România, sintagma "cercetare-dezvoltare" este menţionată frecvent în Planul Naţional de Investiţii şi Relansare Economică publicat recent de guvern, în diferite contexte, fie legat de creşterea PIB-ului, de îmbunătăţirea digitalizării la nivelul administraţiei şi economiei, de creşterea competitivităţii în lupta cu virusul SARS-CoV-2 şi multe altele. Pe de altă parte, facilităţile fiscale în vigoare de mulţi ani nu sunt accesate suficient din cauza dificultăţilor practice în aplicare. Facilităţile constau în deduceri suplimentare ale costurilor sau scutire de impozit pe profit, cât şi în scutirea de impozit pe venit pentru angajaţii care lucrează pe proiecte de cercetare-dezvoltare.

În rândul celor interesaţi să aplice pentru aceste facilităţi a existat, încă de la început, temerea că autorităţile fiscale nu vor recunoaşte investiţiile respective ca având natura de activităţi de cercetare - dezvoltare. Această temere era justificată prin faptul că nu exista un mecanism pentru validarea eligibilităţii acestor activităţi (care să confirme că investiţiile pentru care se aplică facilitatea se încadrează în activitatea de cercetare-dezvoltare), mecanism care a fost implementat în mai 2019, prin intermediul unui Registrul al Experţilor. Însă, chiar dacă a trecut mai bine de un an de la constituirea acestui registru, utilizarea lui rămâne una modestă, poate şi pentru că nu este clar cum poate fi accesat şi, mai ales, cum poate fi ales expertul pentru validarea investiţiei.

De aceea, acest registru trebuie popularizat în rândul contribuabililor, ca modalitate de validare a aplicării unor facilităţi fiscale destul de atrăgătoare. Activitatea experţilor tehnici se derulează pe baza unei metodologii internaţionale emise de Organizaţia de Cooperare şi Dezvoltare Economică (Manualul Frascati 2015), iar prin colaborarea cu experţii fiscali, facilităţile pot fi aplicate în mod corect şi eficient, astfel încât contribuabilii să poată beneficia de ele.