OPINII Moţiune, putere şi Electroputere

Două evenimente importante se vor suprapune în următoarele săptămâni, ambele cu impact atât pe piaţa politică, dar şi pe cea economică: moţiunea de cenzură pe care PSD a anunţat că o va depune până pe 10 septembrie şi privatizarea celei mai importante companii aflate încă în portofoliul AVAS- Electroputere Craiova, amânată până pe 19 septembrie.

Aparent între cele două evenimente nu pare să existe vreo legătură, dar totuşi ele au un numitor comun- Viorel Hrebenciuc, sforarul şef din politica românească.

Moţiunea PSD depinde de modul în care politicianul Hrebenciuc va negocia voturile în Parlament, lucru la care se pricepe cel mai bine.

Multe voci susţin că supravieţuirea Guvernului Tăriceanu, în ciuda atacurilor neobişnuite din partea lui Traian Băsescu, s-a datorat, în bună măsură, talentului lui Hrebenciuc de a negocia voturile în Parlament.

Partenerul liberal al lui Hrebenciuc a fost însuşi preşedintele Camerei Deputaţilor, liberalul Bogdan Olteanu. Cei doi au contribuit decisiv la învestirea celui de-al doilea guvern Tăriceanu, dar şi la încercarea de demitere a preşedintelui Băsescu, prin suspendarea sa din funcţie. În ciuda opoziţiei grupării de la Cluj, care s-a opus suspendării preşedintelui, înclinind spre o alianţă cu PD, Hrebenciuc a biruit de fiecare dată, salvând guvernul PNL.

În acelaşi timp, AVAS a accelerat la maxim privatizarea Electroputere, iar câştigăroul selectat este o firmă saudită, al cărei intermediar este nimeni altul decât Fathi Taher, vechiul prieten al lui Hrebenciuc.

Tot de numele liderului PSD, Viorel Hrebenciuc, se leagă amânarea privatizării Electroputere în repetate rânduri sub guvernarea PSD, interesul politicianului pentru această afacere datând de mai mulţi ani.

Greu de spus de ce s-a cramponat un personaj ca Hrebenciuc în această societate şi care este miza reală a afacerii. Prezent în ultimii ani, ca şi amicii săi Fathi Taher, Gigi Becali sau fraţii Păunescu în tot felul de afaceri imobiliare, miza pare a fi transformarea unei bune părţi din patrimoniul societăţii într-o astfel de afacere. Mai ales că una din piedicile vânzării companiei a fost tocmai activitatea ei vastă, care nu-şi găseşte lesne un singur cumpărător. Iar societatea dispune de peste 60 de hectare de teren în Craiova, evaluate la peste 120 de milioane de euro, în prezent, cu perspective mari de creştere în anii următori. Preţul pentru vânzarea uzinei a fost fixat la doar aproximativ 2,5 milioane de euro. Dacă ne gândim că anul trecut se vehicula chiar vânzarea pe un euro, cele 2,5 milioane de euro nu mai par chiar un mizilic, mai ales că AVAS anunţase că investitorul îşi va asuma plata datoriilor de aproape 60 de milioane de euro.

După ce presa, inclusiv ziarul Bursa, a publicat faptul că intermediarul arabilor în această afacere este Fathi Taher au apărut şi speculaţiile că investitorii saudiţi nu ar dori să-şi mai asume integral datoriile, cum anunţase iniţial AVAS. Speculaţiile au fost confirmate în bună măsură de şefii AVAS care au recunoscut că există posibilitatea acordării unor înlesniri la plată, ceea ce va prelungi termenul până la finalizarea negocierilor. Dar i-ar discrimina pe ceilalţi investitori interesaţi care nu fuseseră informaţi de această posibilitate. Negocierile s-au prelungit peste termenul limită, iar AVAS a anunţat, luni, că a prelungit cu 30 de zile finalizarea privatizării. AVAS putea trece ca şi în cazul societăţii Tractorul la lichidarea voluntară a societăţii şi vânzarea activelor uzinei, dar a optat pentru salvarea privatizării. Numai că acest lucru nu elimină cu totul posibilitatea intrării societăţii în insolvenţă.

După cinci ani de administrare specială la Electroputere, perioadă în care Fiscului i s-a interzis executarea societăţii pentru datoriile bugetare de zeci de milioane de euro, Guvernul Tăriceanu a decis în februarie exceptarea societăţii de la prevederile legii insolvenţei pentru şase luni. Termenul a expirat duminică, 19 august, în aceeaşi zi în care au expirat şi cele 180 de zile fixate pentru privatizarea uzinei.

În mod normal, după această dată orice creditor al societăţii poate cere constatarea stării de insolvenţă sau falimentul societăţii pentru a-şi recupera datoriile restante. Cum Fiscul şi alte companii de utilităţi aflate în proprietatea statului sunt cei mai mari creditori putem presupune ce negocieri se vor purta pentru salvarea societăţii de la lichidare.

Deja unii reprezentanţi ai AVAS susţin timid că ar fi fost reactivată administrarea specială a societăţii, încercând să acrediteze ideea că uzina este ferită în continuare de creditorii bugetari. Alţii susţin însă că devreme ce termenul de şase luni a expirat prevederile legii insolvenţei guvernează acum şi asupra societăţii Electroputere.

Un bun prilej ca Guvernul liberal, ameninţat de PSD cu moţiunea de cenzură, să-l ţină în şah pe Hrebenciuc, omul voturilor din Parlament- locul unde se poate decide soarta premierului Tăriceanu.

Dar şi un bun prilej pentru Hrebenciuc de a negocia cu Guvernul de pe poziţii de forţă o privatizare importantă. Aşadar moţiunea de cenzură a PSD va depinde şi de puterea din Parlament a lui Hrebenciuc, dar şi de privatizarea Electroputere.

Ceea ce aminteşte de perioada în care alte mari afaceri sau privatizări s-au parafat tocmai în beneficiul unor state care deţineau la acel moment preşedinţia Consiliului Uniunii Europene. Cum au fost, de exemplu, stingerea datoriei suedeze sub preşedinţia Suediei sau cedarea controlului aspura Romtelecom sub preşedinţia Greciei.

Acum, moţiunea de cenzură a PSD, cerută cu insistenţă de gruparea pesedistă de la Cluj- apropiată de PD, stă în interesul lui Hrebenciuc în privatizarea Electroputere.