OPINII Optimismul deşănţat al Bursei de Valori

Sînt puţini care nu cunosc vestita butadă despre diferenţa între pesimist şi optimist. Pesimistul spune: - mai rău de atît nu se poate. Optimistul răs-punde: - ba se poate! Evoluţia Bursei din ultimele săptămîni mă determină să afirm că sîntem o adunătură de investitori super optimişti. Cumpărătorii cred că piaţa a căzut destul şi cumpără într-o veselie. Pe de o parte pentru a-şi face media, cum se spune, sau pentru că speră ca trendul să se inverseze curînd. Cei care vînd în pierdere cu aceeaşi fervoare, cred cu tărie că preţurile vor scădea şi mai mult şi vor răscumpăra acţiunile vîndute la un preţ mai mic decît cel cu care au vîndut şi astfel recuperează o parte însemnată din pierdere şi în plus vor avea mai multe şanse de cîştig dacă vor avea o medie sau preţ de cumpărare mai mic. Pentru ca optimismul lor să fie mai mult justificat se agaţă de orice pretext. Dacă aces-tea nu există le inventează. Interesant că pentru fiecare acţiune sau grup de acţiuni se fabulează distinct.

Pentru SIF-uri, scăderea de 22,73 % la SIF 1, de 22,88% la SIF 2, de 17,33% la SIF 3, de 25,60% la SIF 4 şi de 17,09 % la SIF 5 faţă de preţurile maxime înregistrate în acest an sînt puse pe seama modificării OG 41 /2.005, care obligă la vinderea acţiunilor care depăşesc 1% la cei care sînt consideraţi grup de interese. Bineînţeles că motivaţia este falsă, întrucît aşa cum este concepută legea şi faţă de şvaiţerul legislativ şi inventivitatea recunoscută a românaşilor nu cred că marii deţinători vor rămîne fără acţiuni. Numai credulii cred că se va trece la vînzări masive care vor doborî preţurile şi mai mult. Curios că oamenii serioşi nici măcar nu mai aşteaptă să treacă data de înregistrare pentru a încasa măcar dividendele, aşa mici cum sînt. Şi cum să nu fie speriaţi dacă sînt zile în şir în care scăderea este mai mare decît dividendul, chiar şi de 2 - 3 ori. Curios este faptul că cea mai mare scădere o are SIF 2 care dă de fapt cel mai mare dividend. În schimb SIF 3 care a avut cel mai mic profit pe acţiune şi dă cel mai mic dividend, scade aproape cel mai puţin. Dar cine să înţeleagă mintea românului ?

La bănci, scăderea este ceva mai nuanţată. BRD are cea mai mare scădere faţă de maxim deoarece are un dividend net care reprezintă circa 1,5% din preţul de cumpărare, adică de 5 ori mai puţin decît dobînda pe care ar lua-o la un depozit bancar. La TLV şi BCC care dau acţiuni gratuite sau şi acţiuni plătite cu preţ preferenţial, scăderea trebuie calculată faţă de preţul mediu de revenire după intrarea noilor acţiuni. Faţă de această situaţie, scăderea este de numai 4,76% la BCC şi 5,16% la TLV, dacă avem în vedere şi comisioanele. Ar mai fi o influenţă a impozitului pe profit care ar trebui plătit, dar situaţia individuală este aşa de diversă iar eu nu sînt suficient de masochist pentru a face şi astfel de calcule.

Şi alte acţiuni au scăderi foarte mari. PEI de exemplu are o scădere de circa 25%, SNP de 20,22%, RRC (afectat decisiv de cazul Patriciu, dar nu numai) scade faţă de maxim cu 36,19% şi exemplele pot continua. Un caz special este AMO, unde conform informaţiilor culese din piaţă, un investitor din Cipru, care probabil avea o medie foarte bună, a decis să iasă şi a vîndut 20 - 25 milioane acţiuni, respectiv 2% - 2,2%, determinînd o scădere de circa 20 - 25%. Dar peste acest fapt s-au suprapus zvonurile fanteziste colportate pe site-urile unor SSIF-uri, care dau ca sigure ba falimentul iminent, ba vînzarea acţiunilor de către unul sau altul dintre cei doi acţionari principali care deţin spre 30%, ba alte motive care de care mai fanteziste. Este clar că este o manipulare grosolană, care din păcate nu poate fi combătută. Căci altfel situaţia financiară şi ultimele evenimente petrecute la societate şi care au fost făcute cunoscute pieţei ori de cîte ori a fost cazul nu justifică nici unul din aşa zisele scenarii catastrofale. În schimb a produs mari pagube investitorilor. Dar nu există nicio cale legală de atac împotriva iresponsabililor care secretează ori de cîte ori au chef, orice le trece prin minte. Poate că cel mai bine ar fi ca respectivele site-uri deschise să nu mai fie astfel şi pe ele să fie înscrise numai informaţii care emană de la SSIF-ul care l-a deschis şi care să poarte responsabilitatea legală şi materială pentru ce apare acolo, în afara informaţiilor oficiale care provin de la emitenţi, de la BVB sau de la CNVM. Altfel ne aflăm în Ţara lui Papură Vodă. Dacă publici ştiri false într-un ziar poţi să fii dat în judecată de compania afectată, dar dacă propagă zvonuri pe internet autorii nu păţesc nimic.

Ultimele păreri despre scăderea Bursei sînt puse pe sea-ma impozitării cu 10% a cîştigurilor din piaţa de capital prin noua formă a codului fiscal afişat pe site-ul Ministerului de Finanţe. Sincer să fiu, cred că aceasta este mai de grabă un motiv de bucurie decît de tristeţe. Căci dacă este vorba despre cotă unică, era aberantă diversificarea de 1% şi 16%, funcţie de vechimea deţinerii, care oricum era foarte greu de controlat, dacă nu imposibil, iar despre cinstea românului care să declare pe propria răspundere, mai bine să nu mai vorbim. Cota de 10% acoperă cred doleanţa a nenumăraţi investitori de a se acorda o anumită deducere pentru cheltuieli care nu sînt cuantificabile precis şi care nu au fost luate în calcul, cum ar fi informaţia, consultanţa, transporturi, abonamente presă, etc, teză pe care am susţinut-o şi care se întîlneşte la alte feluri de venituri, cum sînt de exemplu cele din chirii sau din drepturi intelectuale. Dacă stau să calculez deducerile mele de acest ultim fel, sînt chiar echivalente. Per total, tot optimismul rămâne principala cauză. De atîta optimism românesc aproape că m-am săturat şi îmi doresc puţin pesimism, pentru ca situaţia să se schimbe cumva.