OPINII Piaţa farmaceutică în 2012 - Ce a fost şi ce va fi!

Problemele sistemului de sănătate românesc sunt numeroase şi toate au un numitor comun: subfinanţarea. Se încearcă să se găsească diferite motive pentru criza în care se află acum sistemul de sănătate, motive care merg de la acuzaţii aduse producătorilor pentru relaţii ilicite cu medicii şi până la descrierea sistemului de compensare ca fiind printre cele mai generoase din Europa. Dar acestea sunt doar atât, argumente folosite pentru a deforma realitatea, argumente care contribuie la menţinerea stării actuale, la continuarea subfinanţării, la implementarea măsurilor de reglementare care nu au o baza realistă.

Situaţia sistemului de sănătate românesc poate fi descrisă în trei mari capitole.

• România se află pe ultimul loc în Europa la consumul de medicamente pe cap de locuitor

Studiile arată că românii se află pe ultimele locuri în regiune şi în Europa în ceea ce priveşte consumul de medicamente pe cap de locuitor. Astfel, cifra totală este de 104 EURO/an/persoană în anul 2010, din care doar 52 EUR sunt cheltuiţi de stat, conform cifrelor publicate de CNAS. Statele din regiunea Central şi Est europeană - Ungaria, Cehia, Polonia - au un consum în jur de 250 EURO/an/persoană, iar în statele vechi membre UE consumul ajunge şi la 600 EURO/an/persoană. Acest consum redus pe cap de locuitor nu poate avea teoretic decât două explicaţii: fie românii sunt cei mai sănătoşi europeni şi nu au nevoie de aşa multe medicamente, fie în România se alocă cele mai puţine resurse pentru tratamente medicamentoase.

• Lista medicamentelor compensate şi gratuite nu a mai fost actualizată din anul 2007

Acest lucru înseamnă că încă din anul 2007 pacienţii români nu beneficiază de medicamente inovatoare, aşa cum este cazul celorlalţi europeni. Peste 200 de molecule noi aşteaptă să fie introduse pe lista de compensate şi gratuite, molecule ce stau la baza tratamentelor mai eficiente, atât în ceea ce priveşte salvarea vieţilor, dar şi din punct de vedere al costurilor.

Mai mult, România, comparativ cu alte state europene, se află la o distanţă considerabilă atât ca procent de compensare din costul tratamentului, precum şi ca număr de medicamente compensate, deşi opinia autorităţilor este contrară şi reclamă bugetul mare alocat în acest sens. Românii plătesc în medie peste 50% din preţul medicamentelor, pentru că sistemul de compensare acoperă prea puţin. Acest procent este foarte mare în comparaţie cu media europeană care este de 15%, adică româ-nii plătesc mai mult pentru medicamente decât o fac alţi pacienţi din ţări în care salariile şi pensiile sunt mult mai mari.

• Reglementările sistemului de sănătate creează un mediu dificil pentru întreg lanţul farmaceutic, de la producători până la pacienţi

De-a lungul timpului s-au luat măsuri importante de reducere şi control al cheltuielilor. Putem vorbi aici de un preţ minim european, de un preţ de referinţă la cel mai ieftin generic şi la termene de plată care depăşesc 300 de zile. Toate acestea au dus la datorii ale autorităţilor către producătorii de medicamente care se ridică la 1,3 miliarde euro şi de asemenea la creşterea fenomenului exporturilor paralele.

O altă reglementare cu rolul de a controla cheltuielile este taxa clawback. După ce a trecut prin foarte multe mecanisme, acum taxa clawback presupune că producătorii să plătească diferenţa dintre consumul real de medicamente şi bugetul alocat de autorităţi. Mai mult, este o taxă care se aplică la preţul la raft al medicamentelor, care include adaosul distribuitorilor, al farmaciilor şi TVA-ul.

Pe lângă toate acestea, vocile din sistemul farmaceutic mai trebuie să răspundă şi la întrebarea: Medicii sunt influenţaţi de producători pentru a prescrie abuziv? Asociaţia Română a Producătorilor Internaţionali de Medicamente şi-a impus un cod de etică încă din anul 2006 şi îl actualizează în permanenţă pentru a fi aliniat cu ultimele exigenţe europene în domeniu. Mai mult, ARPIM a cerut oficial adoptarea acestui cod de etică la nivelul întregii industrii, demers ignorat de autorităţi.

În acest context se naşte întrebarea: ce se poate face pentru a creşte accesul pacienţilor la medicamente inovatoare?

Soluţia este un buget mai mare, un buget care să se apropie de media europeană. Cu sub 4% din PIB, ultimul loc în Europa, sub jumătate din media europeana de 8,6%, nu se pot acoperi nici nevoile de bază în sănătate. Este nevoie de un sistem automatizat care să prevină fraudele şi abuzurile. Este nevoie de un dialog real, bazat pe date reale, care să stea la baza deciziilor politice care privesc sistemul de sănătate.

SORIN POPESCU, coordonator grup comunicare Asociaţia Română a Producătorilor Internaţionali de Medicamente (ARPIM)