OPINII Viaţa debitorului, o carte deschisă pentru bănci

Sub pretextul comodităţii (nu se mai cere adeverinţă de salariu completată de angajator), băncile cer acordul viitorilor debitori pentru a obţine toate informaţiile posibile despre aceştia.

Mă trezesc acasă cu un plic de la ING. "Cristian Dogaru, te servim cu un credit pe repede-nainte? Studiile arată că, în medie, 27 de zile din viaţa ta le vei petrece în staţii de autobuz, tramvai sau tren. Alte 180 de zile vei sta la cozi de tot felul. 60 de ore vei aştepta un telefon important. Şi, de parcă nu era suficient, 7 ani se vor scurge, probabil, încercând să adormi. Aşa e în viaţă, pentru unele lucruri trebuie să aştepţi. De creditul de nevoi personale de la ING te bucuri pe loc• ."

Bine, nu chiar pe loc, afli asta dacă citeşti explicaţiile pentru steluţa plasată strategic: valabil în cazul veniturilor din pensii şi salarii raportate la ANAF; excepţie fac cazurile în care creditul nu se poate acorda pe loc din motive independente de voinţa băncii sau când pentru acordarea creditului este necesară prezentarea unor documente suplimentare.

Păi, dacă acordul dintre bănci şi ANAF pentru schimbul de date nu e suficient în anumite situaţii, de ce se mai promovează împrumuturile de care te bucuri "pe loc"? Cum "pe loc" dacă poţi fi nevoit să aduci totuşi adeverinţe de la serviciu? De ce îţi mai dai atunci acordul pentru a fi colectate date despre tine de la Fisc şi nu numai.

ING are aceeaşi opţiune pentru amatorii de împrumuturi care vizitează site-ul, iar în baza completării unui formular on-line (nume, CNP, mail, telefon, oraş, sucursala vizată) se oferă băncii şansa de a obţine toate informaţiile despre tine. Iar acestea sunt rezumate foarte bine în următorul pasaj al acordului. "Înţeleg şi sunt de acord că, în conformitate cu legea, ING este abilitată să efectueze orice verificări, să solicite şi să obţină informaţii despre subsemnatul de la orice autoritate competentă, registru public, arhivă, bază de date electronică sau organism abilitat deţinător de astfel de informaţii". Ce sugerează "orice autoritate competentă, registru public, arhivă, bază de date electronică"?. Banca poate cere informaţii oricui despre tine dacă acest fapt nu contravine legii. Iar aici plaja de posibilităţi este deosebit de vastă. Viaţa ta devine o carte deschisă pentru bancă şi asta doar pentru că ai avut cândva comoditatea să economiseşti timpul necesar eliberării unei banale adeverinţe de venituri din partea angajatorului.

Iniţial, consultarea datelor de la ANAF părea rezonabilă: omul poate convinge angajatorul să-i umfle veniturile pentru a lua un împrumut mai mare. Asta se întâmpla frecvent înainte de 2008, dar odată cu criza şi strategiile mai puţin prieteneşti puse la cale de bănci pentru recuperarea sumelor restante, nu ştiu cine ar mai avea chef de aşa ceva... Cum de se ajunge însă de la datele ANAF la "să solicite şi să obţină informaţii despre subsemnatul de la orice autoritate competentă, registru public, arhivă, bază de date electronică sau organism abilitat deţinător de astfel de informaţii"?. Dacă banca angajează un expert în social media să spioneze discuţiile din grupurile de prieteni pentru a afla care se laudă cu ţepele date băncilor e legal? Dacă banca află pe această cale ce proprietăţi deţine debitorul (deci nu numai informaţiile despre venituri) pentru a le putea executa silit în caz de neplată a creditelor fără ipotecă, este în regulă? Vi se pare suficientă explicaţia "dacă nu ai nimic de ascuns atunci nu te poate afecta nicun fel de intruziune în viaţa personală"?

Am uitat să precizez că m-am prezentat, de curiozitate, deşi intuiam răspunsul, la o sucursală ING oferindu-mă să iau împrumutul "pe repede înainte" doar dacă mi se acceptă ca unica dovadă a veniturilor să fie clasica adeverinţă de la angajator. Evident, am primit un "ne pare rău, nu se poate" cât se poate de clar.

Opinia Cititorului ( 8 )

1. fără titlu
(mesaj trimis de anonim în data de 14.06.2016, 00:09)
Si cum ar vrea autorul sa fie lucrurile? Sa vina unul sa ia banii, sa nu completeze nimic, sa-si dea doar cuvantul e bine asa? Daca se tine de cuvant e bine, daca nu asta-i viata, ca in cazul DIP platesc deponentii si viitorii creditati. Cat despre nu stiu ce experti social angajati sa afle ce proprietati detine X ca sa le poata executa silit, va propun sa cititi un pic codul civil. Executorul afla imediat de la STAT ce proprietati, venituri sau alte bunuri exigibile are viitorul executat. Deci, degeaba s-ar "chinui" banca sa afle ceva ce unui executor i se comunica in 2 minute pe baza unei incuviintari de executare silita
2. fără titlu
(mesaj trimis de anonim în data de 14.06.2016, 00:17)
Deci, banca ING nu mai are incredere in adeverintele de salariu. As spune "problema lor", clientul este liber sa aleaga alta banca.
3. Regulamentul BNR de cunoaștere a clientelei
(mesaj trimis de Cristi C în data de 14.06.2016, 00:24)
CAPITOLUL II
Dispozitii privind normele de cunoastere a clientelei
Art. 3. - In scopul asigurarii desfasurarii activitatii in conformitate cu cerintele Legii nr. 656/2002, cu modificarile si completarile ulterioare, ale Hotararii Guvernului nr. 594/2008 si ale prezentului regulament, institutiile trebuie sa adopte norme interne de cunoastere a clientelei care sa previna folosirea institutiei pentru desfasurarea unor activitati ce au ca scop spalarea banilor sau finantarea actelor de terorism.
Art. 4. - Normele de cunoastere a clientelei, elaborate de fiecare institutie, trebuie sa corespunda naturii, volumului, complexitatii si intinderii activitatii acesteia si sa fie adaptate la gradul de risc asociat categoriilor de clienti pentru care aceasta presteaza servicii financiar-bancare si la gradul de risc al produselor/serviciilor oferite.
Art. 5. - (1) Institutiile stabilesc prin normele de cunoastere a clientelei mecanisme si masuri ce trebuie implementate pentru respectarea Legii nr. 656/2002, cu modificarile si completarile ulterioare, a Hotararii Guvernului nr. 594/2008 si a prezentului regulament, astfel incat sa poata face dovada Bancii Nationale a Romaniei ca administreaza in mod eficient riscul de spalare a banilor si de finantare a terorismului.
(2) In scopul alin. (1), normele de cunoastere a clientelei trebuie sa includa cel putin urmatoarele elemente:
a) o politica de acceptare a clientilor, prin care sa se stabileasca cel putin categoriile de clientela pe care institutia isi propune sa le atraga, procedurile graduale de acceptare si nivelul ierarhic de aprobare a acceptarii clientilor in functie de gradul de risc asociat categoriei in care sunt incadrati, tipurile de produse si servicii care pot fi furnizate fiecarei categorii de clientela;
b) proceduri de identificare si de monitorizare permanenta a clientilor pentru incadrarea acestora in categoria de clientela corespunzatoare, respectiv pentru trecerea dintr-o categorie de clientela in alta;
c) continutul masurilor-standard, masurilor simplificate si masurilor suplimentare de cunoastere a clientelei pentru fiecare dintre categoriile de clientela si de produse ori tranzactii supuse acestor masuri;
d) proceduri de monitorizare permanenta a operatiunilor derulate de clienti in scopul detectarii tranzactiilor neobisnuite si tranzactiilor suspecte;
e) modalitati de abordare a tranzactiilor si a clientilor in si/sau din jurisdictiile care nu impun aplicarea de proceduri de cunoastere a clientelei si de pastrare a evidentelor referitoare la aceasta, echivalente cu cele prevazute in Legea nr. 656/2002, cu modificarile si completarile ulterioare, si in Hotararea Guvernului nr. 594/2008, si in care aplicarea acestora nu este supravegheata de o maniera echivalenta celei reglementate prin legislatia precizata;
f) modalitati de intocmire si pastrare a evidentelor corespunzatoare, precum si stabilirea accesului la acestea;
g) proceduri si masuri de verificare a modului de implementare a normelor elaborate si de evaluare a eficientei acestora, inclusiv prin intermediul auditului extern;
h) standardele pentru angajare si programe de pregatire a personalului in domeniul cunoasterii clientelei;
i) procedurile de raportare interna si catre autoritatile competente.
Art. 6. - (1) Normele de cunoastere a clientelei trebuie sa fie aprobate la nivelul organelor de conducere ale institutiei si supuse revizuirii ori de cate ori este necesar, dar cel putin anual.
(2) Normele de cunoastere a clientelei trebuie sa fie cunoscute de intregul personal cu responsabilitati in domeniul cunoasterii clientelei, in scopul prevenirii spalarii banilor si finantarii terorismului.
4. fără titlu
(mesaj trimis de Radu în data de 14.06.2016, 10:47)
Este normal ca banca sa incerce sa afle cat mai multe despre clientii lor, dar nu este normal sa faca reclama falsa in care sa pretinda ca totul merge super rapid chiar daca nu este întotdeauna asa.
1. 4.1. fără titlu (răspuns la opinia nr. 4)
  (mesaj trimis de anonim în data de 14.06.2016, 12:05)
  Întotdeauna crezi ca medicamentele te ajuta? Nu, au si ele o rata de succes, uneori chiar spre 50%. Dar se vand si sunt recomandate de medici. Nu exista INTOTDEAUNA in produsele comerciale.
5. Sa dea autorul bani cu imprumut, fara garantie.
(mesaj trimis de Alex în data de 14.06.2016, 18:28)
Traim timpuri de renastere a gandirii centralist planificate.
Autorul de fapt vrea ceva care sa garanteze o viata corecta si dreapta cetatenilor contribuabili.
Mai vina autorul sa analizeze, curat impartial, efectul LDP asupra creditarii, preturilor, chiriilor, somajului, economiei in general.
1. 5.1. fără titlu (răspuns la opinia nr. 5)
  (mesaj trimis de anonim în data de 14.06.2016, 20:38)
  Creditarea imobiliara se face in proportie de 100% prin Prima Casa. Lobby-ul bancar, via FMI, BCE si BNR, a impus gandirea centralist planificata de proptire a preturilor de bula imobiliara, fara nicio legatura cu veniturile bastinasilor.
  Colhozarii europeni au revolutionat cincinalul sovietic aducandu-l la 7 ani. Mare diferenta! :D
  LDP revolutioneaza creditarea din Romania, aducand pe piata pentru prima data creditele ipotecare. :)))))))))))))) LDP a responsabilizat bancile, preturile vor scadea, iar piata imobiliara se va restrange.
  Asupra economiei bazate pe schema Ponzi imobiliara LDP aduce recesiune, ceea ce inseamna ca procesul cresterii inechitatii sociale o apuca in directia gresita pentru bancarzi. :D
  Drama totala!!!
  5.2. fără titlu (răspuns la opinia nr. 5.1)
  (mesaj trimis de anonim în data de 14.06.2016, 22:56)
  Gresit. Din recesiune, doar saracimea devine mai saraca. S-a vazut in The Great Recession, adica ce s-a intamplat in perioada 2009-2013.